Pubertate precoce, cancer digestiv, cancer de sân, cancer de prostată sau obezitate. Acestea sunt principalele efecte pe care hormonii de creştere din alimentele comercializate pe piaţă le au asupra organismului.

„Hormonii de creştere sunt substanţe care au efecte dezastruoase asupra organismului. Procesul utilizării lor este unul speculat la maximum în industria alimentară, atât pentru animale, cât şi pentru vegetale. Lovitura e primită în plin de consumatori atunci când în farfuriile lor ajung alimente pline de astfel de substanţe. Aceştia ajung în cabinetele medicale cu o serie de boli grave: cancer de prostată, cancer de sân, cancer digestiv, obezitate.

Alte Articole

Medicamentul care poate înlocui vaccinul anti-COVID. Medicul ...

Israel pune la îndoială eficienţa vaccinului anti-COVID de ...

Vlad Voiculescu, despre românii care cred că vaccinul anti-COVID ...

5 alimente care te ajută să ţii cancerul departe

În cazul copiilor, intervine pubertatea precoce, apare menstruaţia la vârste foarte mici, apare supraponderabilitatea şi poate fi afectată tiroida. Unul dintre hormonii de creştere utilizaţi mai ales la animale este estrogenul, cel care declanşează toate dereglările hormonale la copii şi adolescenţi. De aici apare pubertatea precoce, celulita la vârste foarte mici, o creştere rapidă în greutate.

Carnea roşie şi laptele integral conţin grăsimi saturate care cresc riscul apariţiei bolilor de inimă”, a explicat dr. Cristina Cristache, medic primar chirurg, competenţă în proctologie şi nutriţie.

„Alimentele au adaos de aditivi care imită gustul natural”

Medicul susţine că obiceiul consumatorilor de a-şi umple coşul de cumpărături cu mezeluri este la fel de dăunător. Asta pentru că astfel de alimente conţin aditivi alimentari care induc dependenţă.

„Unul dintre cei mai utilizaţi aditivi este glutamatul de sodiu, o substanţă care imită perfect gustul condimentelor naturale şi care provoacă adicţie. Acesta este utilizat în alimentele procesate care sunt produse din carne de calitate inferioară.

CITEŞTE ŞI: Ce mănâncă la MICUL DEJUN nutriţioniştii de renume

În plus, grăsimea şi pieliţa din care sunt realizate aceste produse conferă doar o falsă senzaţie de saţietate, fără a acoperi valoarea nutriţională de care organismul are nevoie”, mai susţine medicul.

Rezistenţa la antibiotice, o altă „provocare”

Efectele consumului de alimente ce conţin hormoni de creştere nu se opresc aici. Pe lângă substan-ţele amintite, carnea poate conţine şi antibiotice care nu sunt eliminate din organismul animalelor şi care ajung, prin consum, şi în organismul uman.

„Utilizarea antibioticelor în pro-ducţia alimentară dezvoltă rezistenţa la antibiotice a consumatorilor. Din acest punct de vedere, pericolul cel mai mare este acela că, ajunşi în situaţia în care au nevoie de un tratament de acest fel, pacienţii nu mai răspund la el. În acest caz, medicii trebuie să experimenteze mai multe tipuri de tratamente care să ajute la însănătoşire”, mai spune medicul.

Pe lista alimentelor care conţin toate aceste substanţe se numără şi mâncarea de tip fast-food. Medicul susţine că aceasta nu face altceva decât să îngraşe şi să priveze organismul de proteine şi glucide sănătoase care să susţină energia organismului.

Autorităţile europene: 87% din puii crescuţi în România sunt plini cu substanţe chimice