Sondajul se bazează pe răspunsurile a mai mult de 700 de bancheri, membri ai autorităţilor de reglementare şi analişti din 58 de ţări.

Ancheta arată că nivelul de îngrijorare cu privire la perspectivele sectorului financiar este la cel mai înalt nivel de la începerea acestor studii în urmă cu 13 ani, iar mulţi respondenţi se aşteaptă la un nou val de falimente bancare şi naţionalizări.

Alte Articole

Luiza Melencu, găsită moartă

Florin Cîţu: „Până în 2024 nu vor crește taxele în ...

Proprietarul Blue Air lansează o nouă companie aeriană în ...

Principala cauză a acestei îngrijorări o reprezintă criza din zona euro, care ar putea duce la intrarea în incapacitate de plata a mai multor ţări. Şocul unui colaps al zonei euro ar afecta nu doar băncile europene, ci şi cele din alte regiuni.

Bancherii din ţări precum Statele Unite, Canada, China, Argentina sau Australia au aşezat criza din zona euro pe primul loc între îngrijorările lor.

„Prima consecinţă a unei prăbuşiri a zonei euro ar fi pierderi masive din credite, risc identificat pe locul doi de către bancheri. Acest lucru ar fi urmat de o criză de finanţare, băncile având accesul blocat la lichiditati şi capital”, se arată într-un comunicat al autorilor raportului.

Totodată, creşterea ingerinţelor politice şi înăsprirea cadrului de reglementare sunt alte riscuri majore identificate de către respondenti. Deşi iniţiativele de reglementare sunt menite să pună capăt crizelor bancare, acestea reprezintă de asemenea un cost adiţional şi deturnează băncile de la obiectivele lor, îngreunându-le misiunea de a asigura finanţarea economiei, conform sursei citate.

Îngrijorarea cu privire la capacitatea băncilor de a găsi o cale de ieşire din criză este de asemenea ridicată: slăbiciunile în guvernanţa corporativă şi riscul de management sunt prezente între primele zece riscuri percepute la nivel global. Un risc în creştere este cel legat de continuitatea afacerilor, acesta fiind legat de capacitatea sistemului bancar de a supravieţui unui eşec major al unei instituţii financiare.

„Imaginea care rezultă din acest sondaj este destul de întunecată. Acesta reliefează un sistem bancar fragil, ameninţat de multiple riscuri şi incertitudini”, a declarat în comunicat David Lascelles, editorul studiului.

Potrivit lui Vasile Iuga, country managing partner PwC România, băncile sunt preocupate de ameninţările puse de actuala criză din zona euro, de riscul unui nou credit crunch şi de incertitudinile legate de schimbările cadrului de reglementare.

„În actualul context, foarte multe bănci vor avea probleme în a genera venituri adecvate din toate segmentele in care activează. Băncile vor fi nevoite să-şi refacă modelul de afaceri, iar noi reduceri de personal în sectorul financiar par inevitabile, pe măsură ce băncile vor căuta să-şi reducă cheltuielile”, a afirmat Dan Iancu, partener, servicii de consultanţă pentru management, liderul grupului de servicii pentru sectorul financiar al PwC România.

Pentru prima dată, sondajul Banana Skins a indicat că perspectiva asupra riscurilor este mai bună în economiile emergente decât în statele dezvoltate. Respondenţii din America Latină, Africa, Asia şi Orientul Îndepărtat sunt mai încrezători în perspectivele pieţelor lor decât cei din America de Nord şi Europa, ca urmare a ritmurilor mai ridicate de creştere, cu toate că şi statele emergente se văd vulnerabile la şocurile financiare globale.

Cu toate acestea, sondajul a arătat că îngrijorările asupra perspectivelor Chinei sunt în creştere, pe măsură ce creşterea economică încetineşte, iar băncile trebuie să facă faţă unor presiuni în creştere.

Seria de rapoarte „Banana Skins” a CSFI include analize periodice a peisajului de risc în sectorul financiar. În afară de raportul referitor la sectorul bancar, CSFI derulează sondaje cu privire la percepţia asupra riscurilor în sectorul asigurărilor şi în cel de microfinanţare.

O ediţie pentru România a studiului Banking Banana Skins va fi lansată în trimestrul II al acestui an.

Centrul pentru Studiul Inovaţiei Financiare a fost fondat în 1993, cu sediul la Londra, şi încearcă să identifice viitoarele tendinţe de dezvoltare ale serviciilor financiare. CSFI emite rapoartele „Banana Skins” din 1995.

Reţeaua PwC este prezentă în 158 de ţări şi are aproape 169.000 de specialişti care asigură servicii de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri.

Moody’s: Intenţia UE de a suspenda fonduri destinate Ungariei poate afecta negocierile cu FMI

Intenţia Uniunii Europene de a suspenda fonduri de coeziune destinate Ungariei în valoare de 495 de milioane de euro, cu efect de la începutul anului următor, reprezintă un factor negativ pentru ratingul ţării şi ar putea afecta negocierile „urgente” cu FMI, potrivit Moody’s.

Suma vizată de UE, din cauza nerespectării de către Ungaria a angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, reprezintă 0,5% din PIB-ul ţării şi 29% din sumele alocate ţării anul următor prin programul de coeziune.

„Deşi Comisia Europeană a precizat că procedura nu are legătură cu negocierile Ungariei cu UE şi FMI pentru un nou program preventiv de sprijin financiar, anunţul accentuează nervozitatea investitorilor şi neînţelegerile politice interne, îngreunând discuţiile cu instituţiile internaţionale”, afirmă într-un raport Alpona Banerji, analist al Moody’s, transmite Bloomberg.

Premierul Viktor Orban încearcă să relanseze discuţiile cu UE şi FMI solicitate în noiembrie, după deprecierea forintului la un minim record faţă de euro, în timp ce agenţiile de rating, inclusiv Moody’s, au retrogradat calificativul Ungariei la nivelul junk, nerecomandat investiţiilor.

Negocierile au fost întrerupte în decembrie, după ce reprezentanţii UE şi FMI au reclamat că o nouă lege privind banca centrală subminează independenţa instituţiei.

De la venirea la putere în 2010, premierul Orban a naţionalizat fonduri de pensii de 14 miliarde de dolari şi a impus taxe speciale companiilor din sectoarele energiei, financiar, de retail şi cel de telecomunicaţii, pentru a compensa reducerea unor impozite.

Guvernul are ca obiectiv un deficit bugetar de 2,5% din PIB în acest an şi de 2,2% din PIB în 2013.

Respectarea ţintelor de deficit bugetar „este expusă unor riscuri semnificative, având în vedere combinaţia unei perspective de creştere lentă şi fragilitatea pieţelor financiare, care afectează cursul valutar şi costul de finanţare”, a spus Benerji.

El a arătat că lipsa unei treimi din fondurile de coeziune aşteptate va amplifica dificultăţile întâmpinate de Ungaria în respectarea ţiţei de deficit şi va întârzia investiţiile necesare pentru generarea creşterii economice, ceea ce are un impact negativ asupra ratingului.