Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, anunţă sancţiuni pentru cei care refuză vaccinarea copiilor, anunţă TVR: În noua lege a sănănății există obligații exprese și există prevăzut faptul că părintele care semnează că nu-și vaccinează copilul îşi asumă toată responsabilitatea. Am făcut apel prin Casa Națională de Asigurări la toate farmaciile din țară să afișeze mesaje pro vaccinare pentru rujeolă. În același timp, fiecare director de direcție de sănătate publică își face propria strategie. Voi avea săptămâna viitoare o videoconferință cu aceștia pentru a afla care sunt pașii pe care i-au făcut.

Dacă există contraindicaţii la vaccinare, părinţii pot lua o scutire de la Comisia Judeţeană de Vaccinare. Iar pentru cei care nu au probleme medicale, e nevoie de dovada unui calendar de recuperare.

Alte Articole

Ceapa și usturoiul verde pot dăuna organismului. Cum și când ...

Care este diferența între „a se consuma până la….” ...

În caz contrar, părinţii, dar şi cadrele medicale responsabile vor fi sancţionaţi. De la avertismente şi chiar amenzi care ajung până la 10.000 de lei.

Potrivit raportului făcut public de MS, de la debutul epidemiei de rujeolă, din februarie anul trecut, şi până în prezent s-au înregistrat 32 de decese, iar numărul total de cazuri de îmbolnăviri este de 8.246.

Rujeola a afectat mai ales din judeţele din vestul ţării, respectiv Caraş-Severin, Arad şi Timiş, unde „acoperirea vaccinală a fost printre cele mai reduse (puţin peste 50% din copiii eligibili au fost vaccinaţi cu două doze de vaccin ROR)”, precizează MS.

Ministrul Sănătăţii menţionează în raport că mortalitatea înregistrată este de patru cazuri la o mie de copii, „mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate, de 1-2 cazuri la o mie de copii”.

Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, care a cuprins aproape toată ţara, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat în ultimii doi ani prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.

Potrivit raportului, printre punctele slabe ale programului de vaccinare se numără lipsa de stocuri de vaccin pentru intervenţia în situaţii de epidemie, lipsa unui buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, lipsa personalului antrenat pentru intervenţie, dar şi lipsa unei proceduri standard pentru intervenţiile de urgenţă, a unei evidenţe clare a copiilor eligibili la vaccinare şi a numărului de persoane înscrise la medicul de familie, precum şi capacitatea limitată de diagnostic microbiologic sau molecular.

Printre punctele slabe menţionate în raport se mai numără un management bicefal şi insuficient coordonat al programului naţional de vaccinare, personal insuficient pentru gestionarea PNV, cât şi vulnerabilitatea lanţului de depozitare şi distribuire al vaccinurilor.

„Ameninţările” care vizează programul de vaccinare au fost, printre altele, deficitul de informare, „goana după audienţe/ senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare” şi lipsa de comunicare sistematică între autorităţi centrale şi locale.

Pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii a demarat deja mai multe acţiuni pentru identificarea tuturor localităţilor cu populaţie la risc de îmbolnăvire, fiind vorba despre 2.277 de localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populaţie de etnie rromă.

În raport se menţionează că pentru fiecare dintre localităţile unde există risc de îmbolnăvire au fost găsite spaţii pentru organizarea unor centre de vaccinare. Astfel, este vorba despre organizarea a 964 de centre de vaccinare în care vor fi 1.929 de medici şi 2.080 asistenţi medicali.

Directorii executivi şi adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică din Caraş Severin, Hunedoara, Neamţ, Prahova şi Ilfov vor fi schimbaţi din funcţii, a anunţat, miercuri seară, Ministerul Sănătăţii, decizia fiind luată în urma unei analize privind implementarea campaniei naţională de vaccinare. Ceilalţi directori de direcţii de sănătate publică din ţară vor primi avertismente scrise.

Raport MS: 224.202 copii cu vârste între 9 luni şi 9 ani, nevaccinaţi

Un număr de 224.202 copii cu vârste între 9 luni şi 9 ani sunt restanţieri la vaccinare, relevă raportul Ministerului Sănătăţii privind programul naţional de vaccinare. Dintre aceştia 30.706 sunt copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 luni, 25.026 fiind înscrişi la un medic de familie. Restul de 5.680 de copii nu sunt înscrişi la un medic de familie.

La categoria de vârstă 1-9 ani, nu sunt vaccinaţi 194.496 de copii. Cei mai mulţi dintre ei, 155.727, sunt înscrişi la un medic de familie, în timp ce 37.769 nu au medic de familie.

Conform documentului elaborat de Ministerul Sănătăţii, de la debutul epidemiei de rujeolă, în februarie 2016, numărul total de cazuri confirmate până la data de 21 iulie 2017 este de 8.246, înregistrându-se 32 de decese. Epidemia a izbucnit la populaţii de etnie romă din judeţele Cluj şi din Bistriţa, „cu genotip izolat în Italia” sau din alte ţări din vestul Europei.

Raportul mai consemnează că au fost identificate 2.277 de localităţi cu risc de îmbolnăvire a populaţiei de rujeolă, acestea fiind localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95% şi cu populaţie de etnie romă.