Amenzi uriașe, de până la 100.000 lei pentru românii care construiesc garaje, șoproane, grajuri sau depozite fără autorizație de la primărie. Proiectul de lege privind Reforma Administrației Publice Locale, aflat în dezbatere publică începând cu data de 7 august 2025, modifică, printre altele, și Legea nr. 50/1991, prin care construcțiile executate fără autorizație nu mai pot fi tratate ca abateri minore. Astfel, de la garaje, magazii și grajduri, până la anexe gospodărești, toate pot atrage amenzi ce pornesc de la o mie de lei și pot urca până la 100.000 de lei în funcție de gravitatea faptei și de impactul ei.
Dacă până acum construirea de garaje, garduri, anexe ori grajduri era considerată de legea autorităților locale o abatere minoră, iar sancțiunile erau mai mult de formă, acum Guvernul are în dezbatere publică, odată cu reforma primăriilor, și acest gen de abatere.
Astfel, situațiile în care se construiesc astfel de anexe vor fi amendate cu sume care pornesc de la 1.000 lei și pot ajunge până la 100.000 lei.
Cu alte cuvinte, orice fel de construcție fără autorizație, oricât de mică, ar putea fi sancționată cu sume foarte mari.
Diferența dintre suma minimă și maximă este atât de mare, deoarece Executivul vrea să lase autorităților locale posibilitatea de a constata gravitatea construcției fără autorizație, inclusiv a caselor, a blocurilor sau a clădirilor în toată regula, care nu au avizele de la primărie.
Pentru situațiile în care autorizația de construire există, dar nu este respectată, cuantumul amenzilor este cuprins între 5.000 și 20.000 lei, iar pentru refuzul de a lăsa organele de control pe proprietate al amenda fixă propusă este de 10.000 de lei
Punctual, potrivit Art. 26 alin. (2) al legii, republicată și actualizată, „contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă, după cum urmează de la 1.000 lei la 100.000 lei, pentru „executarea totală sau parțială a construcțiilor fără autorizație de construire”. Este cel mai larg interval de sancțiune din întreaga grilă contravențională, tocmai pentru că, potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță, Guvernul a explicat faptul că a dorit să ofere spațiu de individualizare, de la o anexă mică până la un imobil ridicat integral în afara legii, care poate ajunge la plafonul maxim.
Citeşte AICI cum se obţine o autorizaţie de conbstrucţie
Totodată, intervalele de sancțiune au avut ca bază și precedente juridice, întrucât, într-o decizie a Tribunalului Botoșani, se arată că „fapta privind executarea de construcții fără autorizație de construire se sancționează cu amendă al cărei cuantum este între 1.000 lei și 100.000 lei”, dar că dreptul la un proces echitabil impune o corelare între pericolul social concret și cuantumul aplicat. Cu alte cuvinte, nu orice construcție ridicată fără acte trebuie să fie sancționată cu sume exorbitante, însă niciuna nu scapă de la sancțiune doar pentru că este „mică”.
Pentru situațiile în care autorizația există, dar nu este respectată, legea prevede faptul că pentru clădirile care depășesc parametrii aprobați, modificări structurale neautorizate, schimbări de destinație sau extinderi neprevăzute, amenda se situează între 5.000 și 20.000 de lei. Totodată, există și un palier de contravenții pe care legiuitorul le-a tratat ca încălcări procedurale cu potențial ridicat de a afecta calitatea construcției. Mai exact, lipsa unor avize esențiale, neprezentarea documentațiilor tehnice în termenele legale sau ignorarea măsurilor dispuse de organele de control sunt sancționate, vor fi pedepsite cu amenzi între 5.000 și 30.000 de lei. Pragul superior, se arată în document, crește tocmai pentru a descuraja blocarea intenționată a procesului de verificare sau eludarea etapelor tehnice obligatorii.
Există și contravenții considerate minore, pentru care legea fixează un prag mai redus. Astfel, atrag amenzi între 1.000 și 5.000 de lei omisiuni procedurale fără impact structural asupra construcției, iar neefectuarea recepției la terminarea lucrărilor sau nedeclararea la fisc a clădirii în termen sunt pedepsite, potrivit proiectului de Reformă Administrativă, cu amenzi între 1.000 și 2.000 de lei.
Pentru nereguli legate de desemnarea responsabilului tehnic sau a proiectantului, intervalul sancțiunii este între 3.000 și 10.000 de lei, iar pentru refuzul accesului autorităților la control sau nepunerea în aplicare a măsurilor dispuse, amenda este fixă, de 10.000 de lei.
Pe lângă partea strict contravențională, pachetul legislativ recent pune mult mai pronunțat accentul și pe mecanismele fiscale asociate construcțiilor neautorizate, prin faptul că, pentru clădirile ridicate fără autorizație, cu excepția celor edificate înainte de 1 august 2001, impozitul se majorează cu 100% față de valoarea stabilită conform legii, timp de cinci ani începând cu anul următor constatării. Constatarea poate veni din inspecții pe teren, din analize ale compartimentului de urbanism sau chiar din imagini satelitare ori filmări cu drona, care, potrivit textului legii, pot fi folosite ca probă în aplicarea sancțiunilor și în impunerea din oficiu.
Amintim și faptul că, dacă proprietarul nu declară clădirea în termen, impozitul crește succesiv cu 30% pentru fiecare interval de șase luni de întârziere sau fracțiune de interval, aplicabil pentru anul fiscal vizat. Pentru construcțiile începute legal, dar nefinalizate în termen, impozitarea se face pe suprafața construită desfășurată care are deja pereți și acoperiș, iar proprietarul este obligat să participe la recepția parțială, în regie proprie sau cu notificarea autorității, pentru stabilirea obligațiilor fiscale, se mai arată în textul proiectului de lege.
Din perspectiva autorităților locale, departamentele de urbanism și Finanțele Publice trebuie să lucreze împreună pentru comunicarea datelor despre termenul de valabilitate al autorizațiilor, suprafețele autorizate și stadiul lucrărilor către compartimentele de taxe și impozite, indiferent dacă recepția finală a fost făcută sau nu. În acest fel, spune proiectul de lege, chiar și o construcție rămasă în șantier poate intra în circuitul fiscal, descurajând „amânarea” lucrărilor ca metodă de evitare a impozitului.
In luna iulie 2025, s-au eliberat 3.675 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 4,9% fata de luna iunie 2025 si cu 5,4% fata de luna iulie 2024, conform Institutului National de Statistica (INS). Ce rol au asigurarile de locuinta?
Potrivit INS, din totalul autorizatiilor de construire pentru cladiri rezidentiale 69,9% sunt pentru zona rurala. In luna iulie 2025 se evidentiaza o crestere a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale comparativ cu luna precedenta (+170 autorizatii). In profil teritorial, aceasta crestere este reflectata in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+98 autorizatii), Nord-Vest (+57), Sud-Est (+44), Sud-Vest Oltenia (+31) si Bucuresti-Ilfov (+23). Scaderi s-au inregistrat in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-36 autorizatii), Vest (-32) si Nord-Est (-15).
De asemenea, in luna iulie 2025 s-au eliberat 613 autorizatii de construire pentru cladiri nerezidentiale (-9,5% fata de luna iunie 2025), in suprafata utila totala de 381972 mp (-11,7%), mai precizeaza INS intr-un comunicat de presa.
Comparativ cu luna precedenta, in luna iulie 2025 s-a inregistrat o scadere a suprafetei utile la autorizatiile de construire eliberate pentru cladirile nerezidentiale (-50586 mp). In profil teritoriala. Ce reflecta aceasta scadere? Detalii pe larg, AICI.
Dincolo de acestea, nu uitati ca, odata ce deveniti proprietarii unui imobil, aveti nevoie si de asigurare de locuinta. Motivul este unul bine intemeiat: in cazul unei catastrofe puteti obtine despagubiri cu care sa va reconstruiti casa.
Concret, cea mai importanta si, in primul rand, obligatorie, este asigurarea PAD. In baza acesteia esti acoperit pentru riscuri ca: alunecarile de teren, inundatiile si cutremurele.
Pentru apartamentele sau casele de tip A costul este de 130 de lei pe an. Despagubirea pentru aceste categorii ajunge pana la 20.000 de euro ( 100.521,00 lei). Imobilele de tip B, din chirpici, valoreaza doar 50 de lei pe an, iar despagubirea ajunge la cel mult 10.000 de euro (50.260,50 lei).
Pentru o protectie completa, care sa acopere si restul riscurilor, este nevoie si de asigurare facultativa. Desi este foarte utila, aceasta nu se poate incheia fara a o detine pe cea obligatorie. Despagubirile se vor oferi in urma situatii precum: incendii, trasnete, explozii, furtuni, caderi de copaci sau corpuri, inundatii cauzate de tevi sparte sau un furt.
Conform legii, nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice a obligatiei de asigurare a locuintelor, in conditiile prevazute de lege, constituie o contraventie, si se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 lei.