Amnesty International: Statele UE au primit mai puţin de o treime din cota de refugiaţi. Ungaria şi Polonia nu au preluat niciunul

Obligația juridică de relocare ce le revine statelor membre nu ia sfârșit la finalul lunii septembrie, însă deciziile luate în 2015 de Consiliul European se aplică tuturor persoanelor eligibile care vor sosi în Grecia sau Italia până la 26 septembrie 2017.

Deocamdată, statele membre au atins doar 28,7% din obiectivul de 160.000 de solicitanți de azil stabilit pentru această dată.

”După doi ani de când acest plan a fost convenit, majoritatea statelor membre ale UE i-au abandonat pe refugiați și solicitanți de azil, eschivându-se de la responsabilități și lăsând mii de oameni în voia sorții în Italia și în Grecia”, a declarat Iverna McGowan, directoarea Biroului pentru instituțiile europene al AI. ”Trebuia ca statele UE să facă un pas înainte și să-și respecte promisiunile asumate, în caz contrar riscând să fie sesizată Curtea Europeană și să le fie aplicate sancțiuni severe”, a adăugat ea.

Potrivit Amnesty International, Spania și-a atins doar 13,6% din cota revenită, Belgia 25,6%, Olanda 39,6%, iar Portugalia 49,1%.

Ministrul de Externe ungar trage semnalul de alarmă: Imigraţia ilegală, o ameninţare gravă la securitatea Europei

Singurul stat care și-a respectat integral angajamentul este Malta, în aceeași situația aflându-se Norvegia și Liechstenstein, care s-au alăturat în mod voluntar planului, cu câte 1.500 și, respectiv, 10 solicitanți de azil relocați. Finlanda, cu 94%, și Irlanda, cu 76,5%, sunt de asemenea pe calea cea bună.

Slovacia, care a contestat fără succes, alături de Ungaria, la Curtea de Justiție a UE planul de relocare, a acceptat doar 16 solicitanți de azil din cota de 902, iar Cehia numai 12 din 2.691, arată Amnesty.

Organizația cere guvernelor statelor UE ”să continue relocarea celor deja eligibili, în conformitate cu obligațiile lor”, după expirarea termenului limită, prin alte modalități precum acordarea de vize de lucru sau accelerarea procedurilor de reunificare familială.

”Toate persoanele care sosesc în Grecia sau în Italia înaintea datei limită au dreptul de a beneficia de programul de relocare. Pe lângă faptul de a le permite să-și continue viața în demnitate și fără riscuri, includerea lor în program ar atenua presiunea în insulele grecești și ar ameliora condițiile în aceste locuri”, a subliniat Iverna McGowan.

La rândul său, Julia Ivan, directorul AI Ungaria, a declarat că este ”deosebit de dureros” faptul că țara sa nu a acceptat nici măcar un singur solicitant de azil. Ungaria nu doar că nu a respectat o obligație legală, dar a și pierdut subvenția de 6.000 de euro la care avea dreptul pentru fiecare solicitant de azil pe care l-ar fi primit, a subliniat Julia Ivan. Suma totală de 2,4 miliarde de forinți (7,7 milioane de euro) pe care Ungaria ar fi primit-o de la Bruxelles ar fi depășit costurile cu hrana pentru toți solicitanții de azil pe un an, a arătat ea, într-un comunicat.