Ministrul ungar a calificat ca „inacceptabil” faptul că peste 1,5 milioane de migranți ilegali au reușit să intre în UE fără a fi controlați și a evocat amenințarea terorismului în Europa drept cea mai gravă consecință a imigrației ilegale.

El a amintit că Ungaria a contribuit cu mai multe milioane de euro la implementarea acordului dintre UE și Turcia cu privire la stoparea migrației și a cheltuit alte peste 15 milioane de euro pentru susținerea comunităților creștine din Siria, Kurdistanul irakian și Liban.

Alte Articole

NATO va trimite în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană, ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

Rugat să comenteze recentele remarci ale Înaltului comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, în sensul că solicitanții de azil din Ungaria sunt ținuți în containere înconjurate cu sârmă ghimpată, șeful diplomației ungare a subliniat că toată lumea, inclusiv responsabilii de rang înalt ai ONU, trebuie să respecte prevederile UE, or potrivit acestora statele de la limita spațiului Schengen au datoria să se asigure că cei care le trec granița fac acest lucru în mod legal. Peter Szijjarto a respins totodată afirmațiile înaltului comisar al ONU în sensul că, prin felul în care îi tratează pe refugiați, țara sa încalcă atât legislația internațională cât și pe cea a UE, insistând că Ungaria a respectat toate normele și obligațiile sale internaționale.

Citeşte şi Moscova, bănuită că vrea să destabilizeze Germania şi pe Merkel prin atacuri şi jocuri ascunse

În legătură cu refuzul Ungariei de a accepta schema UE de redistribuire a refugiaților între statele membre, prin care îi revine o cotă de circa 1300 de migranți, ministrul ungar de externe a explicat că în 2015 prin țara sa au trecut 400.000 de migranți ilegali și guvernul de la Budapesta a cheltuit ulterior 800 de milioane de euro pentru apărarea spațiului Schengen, fără a primi niciun fel de ajutor din partea Uniunii Europene.

Peter Szijjarto a dat asigurări, pe de altă parte, că Ungaria ia în serios atât decizia Curții Europene de Justiție de a respinge acțiunea intentată de Ungaria și Slovacia împotriva mecanismului de cote, cât și poziția formulată în această privință de cancelarul german Angela Merkel, care a calificat drept „inacceptabilă” decizia Ungariei de a nu aplica o hotărâre a CEJ. Dar, în același timp, trebuie luată în serios și provocarea pe care o reprezintă migrația ilegală, subiect care necesită o dezbatere bazată pe rațiune și nu pe emoții, a mai notat șeful diplomației ungare.