Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) cere, imediat, Consiliul Superior al Magistraturii, să pună capăt încercărilor de tergiversare a finalizării procedurii de revocare a membrilor aleşi Alina Nicoleta Ghica şi Cristi Vasilică Danileţ, întrucât nu este în puterea acestei instituţii să cenzureze votul exprimat de judecători, dispoziţiile art. 55 alin. 9 din Legea 317/2004 fiind imperative.

„Având în vedere sfidarea dispoziţiilor legale şi nesocotirea votului exprimat de peste 1600 de judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii, care, în şedinţa de Plen din data de 13 februarie 2013, a luat decizia de a trimite Comisiei nr. 2 solicitările Curţii de Apel Cluj şi a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea formulate în vederea dispunerii revocării din funcţie a membrilor săi aleşi Alina Nicoleta Ghica şi Cristi Vasilică Danileţ, împreună cu punctul de vedere întocmit de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, Asociaţia Magistraţilor din România a înregistrat astăzi, 15 februarie 2013, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. 1309/2/2013, o acţiune prin care solicită obligarea Consiliul Superior al Magistraturii să pronunţe de îndată o hotărâre de revocare din funcţie a celor doi membri”, se arată într-un comunicat al AMR.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Cererea a fost înregistrată după ce, separat, s-a formulat o altă solicitare, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, adresată Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentând procedura prealabilă.

Asociaţia Magistraţilor din România este alături de toate adunările generale de la nivelul instanţelor, care au declanşat şi continuat procedura de revocare a celor doi membri CSM, spunând că acţionează, în numele membrilor săi, pentru reintrarea în legalitate şi respectarea legii de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe de altă parte, Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJR) din România acuză Consiliul Superior al Magistraturii de încălcarea gravă a legii prin amânarea luării unei decizii privind revocarea din CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ, precizând că termenul de 15 zile prevăzut de lege este „imperativ” şi atrăgând, totodată, atenţia asupra votului membrilor Consiliului referitor la decizia de amânare.

În urma deliberărilor de miercuri pe punctul referitor la luarea unei decizii pe revocarea celor doi judecători, preşedintele CSM, procuroarea Oana Schmidt Hăineală, a anunţat că se amână discutarea deciziilor adunărilor generale privindu-i pe Alina Ghica şi Cristi Danileţ, voturile membrilor în acest sens fiind de 11 „pentru” şi şase „împotrivă”.

Numărul voturilor anunţate relevă faptul că judecătorii Ghica şi Danileţ au votat într-o cauză favorabilă lor, ei fiind în conflict de interese, afirmă jurişti, punct de vedere susţinut şi de UNJR, care a cerut CSM „să facă publică structura votului”.

Potrivit articolului 70 din Legea 161/2003, conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin, conform Constituţiei şi altor acte normative.

Conflictul de interese poate să apară şi în forma „personală”, în sensul că un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar din cauza unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România protestează public faţă de împrejurarea că în cursul şedinţei din 13 februarie 2013, Plenul CSM a încălcat în mod grav dispoziţiile legii, hotărând amânarea luării unei decizii privind revocarea a doi dintre membrii Consiliului, judecător Cristi Vasilică Danileţ şi judecător Alina Nicoleta Ghica. Reamintim că este atributul exclusiv al Plenului Consiliului, ca în termenul imperativ de 15 zile prevăzut de lege, să dispună, la solicitarea adunărilor generale ale instanţelor, revocarea celor doi membri aleşi, revocare decisă prin voinţa magistraţilor, cu un cvorum covârşitor, peste limita minimă prevăzută de lege”, se arată într-un comunicat al UNJR.

Decizia de miercuri a Plenului Consiliului de a transmite către Comisia numărul 2 (condusă de judecătorul Marius Tudose-n.r.) materialele privind revocarea nu are niciun temei legal, fiind în fapt un refuz de a aplica dispoziţiile legale imperative şi de a lua act de revocarea celor doi membri aleşi ai Consiliului.

„În acest mod, se tergiversează abuziv îndeplinirea de către Plen a unei obligaţii legale, fiind menţinuţi în Consiliu doi membri care astfel continuă să beneficieze de statutul de demnitar cu toate drepturile, inclusiv cele băneşti, şi să ia parte la adoptarea deciziilor în activitatea Consiliului”, subliniază UNJR.

În baza obligaţiei de transparenţă instituţională, UNJR solicită CSM să facă publică structura votului dat în şedinţa de plen din 13 februarie 2013 cu privire la revocarea membrilor aleşi, pentru a înlătura orice suspiciune că cei doi membri vizaţi de procedurile de revocare au votat referitor la această chestiune, cu încălcarea dispozițiilor legale în materia conflictului de interese.

În şedinţa de joi, a cărei sonorizare a fost precară (jurnaliştii având acces într-o cameră alăturată celei de şedinţă, unde la un monitor se poate vedea desfăşurarea şedinţei-n.r.), s-a pus în discuţie ca centralizatoarele voturilor să fie verificate de o comisie a CSM. Trei membri ai CSM, unul dintre ei fiind Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al Consiliului, s-au opus public acestui demers, susţinând că o comisie nu poate analiza legalitatea procedurii adunărilor generale ale judecătorilor din Judecătorii şi Curţi de Apel, care au votat în majoritate revocarea judecătorilor Danileţ şi Ghica.

Voturile împotrivă au fost cele ale lui Horaţius Dumbravă (vot pe care şi l-a anunţat înainte de a intra Plenul CSM în deliberare-n.r.), Adrian Neacşu, Alexandru Şerban, Mircea Aron, Mona-Lisa Neagoe şi Elena Hach.

Marius Tudose şi Adrian Bordea, care au contestat de mai multe ori situaţiile apărute în urma alegerii Oanei Schmidt Hăineală, au votat „pentru” analizarea deciziilor adunărilor generale, la fel ca şi Alina Ghica, Cristi Danileţ, Livia Stanciu, Corina Dumitrescu, Daniela Ciochină, Florentina Gavadia, George Muscalu, Oana Schmidt Hăineală, Daniel Morar.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a lipsit de la CSM miercuri, întrucât a participat la şedinţa de Guvern.

Alt absent a fost procurorul Bogdan Gabor.

Înainte de şedinţa de miercuri, reporterilor li s-a transmis să nu oblige membri ai CSM să facă declaraţii de presă.

La şedinta de miercuri a Plenului CSM au fost prezenţi mai mulţi judecători din ţară, care s-au opus amânării luării unei decizii privind revocarea celor doi membri ai CSM.

Preşedintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea (instanţa care a declanşat procedura de revocare a lui Cristi Danileţ-n.r.), judecătorul Bogdan Mateescu, a declarat, după amânarea discutării revocării celor doi membri, că din păcate termenul de 15 zile prevăzut de lege în care CSM trebuie să ia act de decizia adunărilor generale nu a fost respectat.

„Din păcate, mesajul transmis magistraturii în general şi opiniei publice este foarte prost. Îmi pare rău de această soluţie a CSM. Ar trebui să ne uităm fiecare în ochii colegilor pe care îi reprezentăm, pentru că aici sunt membri aleşi şi nu au dat niciun concurs, iar atât timp cât colegii îşi retrag mandatul voinţa lor trebuie neapărat eficientizată. Şi CSM nu face acest lucru, din păcate”, a spus Mateescu.

Judecătorul a susţinut că dezbaterile au fost amânate pentru a fi exprimat un alt punct de vedere de către o comisie din cadrul CSM, deşi Consiliul avea tot timpul să ia toate punctele de vedere pe toate aspectele puse în discuţie în termenul prevăzut de lege.

La rândul său, Adina Lupea, judecător la Curtea de apel Cluj (instanţa care a declanşat procedura de revocare a Alinei Ghica-n.r.), a spus că asociaţiile magistraţilor au trimis miercuri dimineaţă plenului CSM un punct de vedere referitor la aspectele inserate în nota Direcţiei Resurse Umane cu privire la procedurile de revocare.

„În opinia noastră, CSM trebuie doar să ia act de procedura de revocare. Consider că este o tergiversare, pentru că legea prevede un termen de 15 zile de la momentul în care prima adunare generală, care a declanşat revocarea, sesizează CSM, care ia act asupra revocării, singurul său rol fiind acela de a examina şi verifica aspectele exclusiv de legalitate. Nu trebuiau decât să verifice condiţiile de cvorum stabilite de lege, care erau de două treimi din judecători pentru fiecare adunare generală convocată, iar la nivel de ţară jumătate plus unu din instanţele de la acel nivel trebuiau să-şi exprime votul pentru revocare”, a spus ea.

Judecătoarea a precizat că aceste condiţii au fost îndeplinite atât în cazul judecătoriilor, cât şi în cel al curţilor de apel, chiar au fost mai multe instanţe decât erau necesare, fiind un vot covârşitor.

Pe de altă parte, reprezentantul UNJR, judecătoarea Mădălina Afrăsinie, a declarat, miercuri, că amânarea reprezintă „o bilă neagră din nou pentru CSM”.

„S-a trimis către o comisie care nu va face altceva decât să constate legalitatea, care potrivit legii este atributul exclusiv al Plenului CSM. Deci, trimitem ca să mai prelungim termenul că poate cine ştie… O bilă neagră, dacă mai era cazul, la câte bile negre au transmis către magistratură. (…) Era un vot previzibil. Sunt curioasă să văd dacă luni membrii comisiei vor constata legalitatea procedurii, iar CSM va da un alt vot când vor pune din nou pe ordinea de zi revocarea”, a afirmat judecătoarea.

Alina Ghica şi Cristi Danileţ îşi depuseseră candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al CSM în 4 ianuarie 2013, după alegerea Oanei Schmidt Hăineală ca preşedinte al Consiliului, ulterior împotriva lor adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel şi Judecătorii declanşând proceduri de revocare din CSM, nemulţumiţi de prestaţiile lor în CSM, dar şi pentru că „au ajutat” ca un procuror să devină şef al justiţiei.

Acţiunea privind revocarea constituie cea mai amplă formă de protest a magistraţilor faţă de membri ai Consiliului.