An şcolar 2025-2026. România educată traversează o criză fără precedent. Profesorii şi personalul administrativ ameninţă cu proteste şi boicotarea orelor, prima zi de şcoală începe cu un mare miting, în timp ce ministrul Daniel David ridică din umeri şi se scuză că este obligat să facă praf un sistem de învăţământ şubrezit şi aşa mult prea mult de înaintaşii săi de la Educaţie.
Cu zece zile înainte să înceapă școala, Guvernul a adoptat o hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea degrevării de normă didactică de predare și a obligației de predare a personalului didactic care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, pentru anul școlar 2025-2026.
Normele se aplică directorilor și directorilor adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și personalului din inspectoratele școlare și centrele județene de resurse și asistență educațională.
Gradul de degrevare variază în funcție de specificul funcției și mărimea sau tipul unității de învățământ.
„Directorii unităților de educație extrașcolară sau ai centrelor județene de resurse și asistență educațională vor avea o obligație de predare de 14 ore/săptămână,” se arată în actul normativ.
Citește și
Pentru directorii unităților preuniversitare (grădinițe, școli primare, gimnaziale, liceale), obligația de predare va varia între 10 și 20 de ore pe săptămână, în funcție de numărul de formațiuni de studiu și structura unității.
Directorii adjuncți vor avea o obligație de predare de 12 ore/săptămână, iar personalul cu funcții de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare va preda 10 ore/săptămână.
În plus, personalul didactic cu funcții de conducere, îndrumare și control nu poate desfășura activități didactice remunerate prin plata cu ora, cu o singură excepție: în unitățile din zone izolate sau dezavantajate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar.
Activitățile didactice remunerate pot fi efectuate doar dacă personalul are o normă didactică integrală, conform normelor Ministerului Educației.
Proiectul de hotărâre de guvern privind degrevarea de normă didactică a fost aprobat în ședința Guvernului de săptămâna trecută. Norma didactică este de 20 de ore pe săptămână, potrivit articolului LVIII din Legea 141/2025, care modifică Legea învățământului preuniversitar (198/2023).
Măsura se aplică în special școlilor izolate din mediul rural, care nu îndeplinesc criteriile minime privind numărul de elevi, dar care nu vor fi comasate.
Elevii și copiii de grădiniță încep a sau ar trebui să înceapă anul școlar 2025-2026 pe 8 septembrie, adică peste 10 zile, potrivit structurii anului școlar, aprobată prin ordinul ministrului educației nr. 3.463 din 4 martie 2025, dar începutul acestui an este marcat de incertitudine: sindicatele profesorilor protestează deja de aproape 3 săptămâni în fața Ministerului Educației, de săptămâna viitoare se vor muta în fața Guvernului, iar în prima zi de școală, pe 8 septembrie, anunță boicotarea activităților. Asta înseamnă că în unele școli festivitățile de deschidere nu vor avea loc. În prima zi de școală nu se fac ore, sunt doar întâlnirile dintre educatori și copii, învățători și elevi/părinți, diriginți și elevi/părinți. Dar elevii ar putea să nu primească manualele în acea zi, așa cum era tradiția.
Tot pe 8 septembrie este anunțat un miting cu peste 30.000 de participanți, profesori și personal didactic auxiliar, plus administrativ, din școli. Acesta are loc la București, în Piața Victoriei, continuat cu un marș până la Palatul Cotroceni, asemănător cu cele 3 proteste uriașe din mai-iunie 2023, din timpul grevei generale din Educație.
Cursurile propriu-zise încep, în mod normal, pe data de 9 septembrie, dacă în urma protestelor nu este luată o altă decizie. În orice caz, nu există niciun demers oficial de declanșare a grevei generale, în acest moment.
Structura anului școlar 2025-2026, alături de cele mai importante momente care vor urma, dar și o perspectivă a evenimentelor care însoțesc începutul de an școlar, pot fi consultate mai jos.
Calendarul an şcolar 2025-2026:
Modul 1: de luni, 8 septembrie 2025 până vineri, 24 octombrie 2025;
Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 25 octombrie 2025 până duminică, 2 noiembrie 2025;
Modul 2: de luni, 3 noiembrie 2025 până vineri, 19 decembrie 2025;
Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 20 decembrie 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
Modul 3: de joi, 8 ianuarie 2026 – până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ;
Vacanța de schi (mobilă): o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
Modul 4: de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026 sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
Vacanța de primăvară/Paște: de sâmbătă, 4 aprilie 2026 până marți, 14 aprilie 2026;
Modul 5: de miercuri, 15 aprilie 2026 până vineri, 19 iunie 2026;
Vacanța de vară: de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Anul şcolar 2025 – 2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 şi are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2025 – 2026 încep la data de 8 septembrie 2025.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele:
Școala altfel și Săptămâna verde în anul școlar 2025-2026
Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare o face unitatea de învățământ. Cele două programe se planifică în module diferite.
Școlile au termen până la 1 aprilie 2025 să îi anunțe pe elevi și părinți când au ales să fie săptămâna de vacanță mobilă din luna februarie 2026 și programele Săptămâna Verde și Săptămâna „Școala altfel”.
La clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.
La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică.”
Calendarul Evaluărilor Naționale de la clasele II, IV și VI
Elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a vor susține Evaluarea Națională 2026 prin trei probe scrise, însă calendarul nu a fost încă publicat, anul trecut probele au avut loc în luna mai. Vom reveni cu calendarul oficial, atunci când vor fi publicate.
Calendarul simulării Evaluării Naționale și al Bacalaureatului
Simularea Evaluării Naționale pentru anul școlar 2025-2026 va avea loc în luna martie 2026:
16 martie – Limba și literatura română
17 martie – Matematica
18 martie – Limba și literatura maternă
30 martie – Comunicarea rezultatelor
Simularea probelor scrise la Bacalaureat este programată în martie 2026:
23 martie – Limba și literatura română (E.a)
24 martie – Proba obligatorie a profilului (E.c)
25 martie – Proba la alegere a profilului și specializării (E.d)
26 martie – Limba și literatura maternă (E.b)
16 aprilie – Comunicarea rezultatelor
Calendarul Evaluării Naționale și al Bacalaureatului 2026
Înscrierea elevilor de clasa a VIII-a la examen va avea loc între 8 și 12 iunie 2026, iar cursurile pentru clasa a VIII-a se vor încheia pe 12 iunie 2026.
22 iunie 2026 – Limba și literatura română
24 iunie 2026 – Matematica
26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă
Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 2 iulie 2026 (până la ora 12:00), în aceeași zi fiind programată și depunerea contestațiilor. Acestea vor fi soluționate între 5 și 8 iulie 2026, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 9 iulie 2026.
Bacalaureatul revenire la forma clasică a examenului, după experimentul de anul acesta.
Probele de competențe sunt programate astfel:
Sesiunea iunie-iulie
8 – 10 iunie – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A)
10 – 11 iunie – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B)
11 – 12 iunie – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C)
15 – 17 iunie – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Probele scrise vor începe pe 29 iunie, cu Limba și literatura română (proba E.a), urmate de:
Sesiunea iulie-august
Cea de-a doua sesiune va avea înscrierea între 14 și 21 iulie 2026. Probele de competențe se vor susține între 3 și 6 august, urmate de probele scrise din 10 – 13 august 2026. Rezultatele finale vor fi afișate pe 24 august 2026.
În 2025, probele scrise au început pe 10 iunie, cel mai devreme din istoria recentă, iar competențele au fost susținute în iarnă. A fost pentru prima dată când România a ajustat calendarul examenelor de final de liceu din cauza schimbărilor climatice.
Ministerul Educației și Cercetării a declarat în martie 2025 că se va implica, alături de inspectorate și de autoritățile locale, să găsească soluții pentru școlile în care elevii învață în trei schimburi. Anul școlar precedent a fost ultimul în care legea Educației a mai permis învățământ în 3 schimburi. „Ce facem cu școlile în care există trei schimburi? Este o problemă majoră care afectează calitatea actului educațional. Așa cum știu, acest lucru este descurajat prin normele, prin legislația pe care o avem. Se mai dau unele excepții, doar ca să putem derula activitatea educațională, dar sunt excepții și nu reprezintă ceva foarte răspândit în sistem. Dar, este drept, și puține fiind, trebuie să găsim soluții pentru a corecta această situație. În primul rând, inspectoratele trebuie să caute soluție împreună cu autoritățile locale, dar și ministerul se va implica din anul școlar 2025-2026 să evităm astfel de situații. Acum anul școlar este în derulare, ar însemna să dăm peste cap lucrurile care deja se întâmplă”, a afirmat ministrul Daniel David.
Fosta ministră a Educației, Ligia Deca, spunea cu câteva zile înainte să înceapă școala în 2024: “Am transmis deja că este prioritar să nu mai avem școli în trei schimburi. Nu doar că nu mai este de dorit, dar de anul școlar viitor, 2025-2026, este ilegal să mai avem școli care desfășoară activitate în trei schimburi”.
Cu doar două săptămâni înainte de începerea anului școlar există situații în care școlile sunt în pline lucrări de modernizare și extindere, iar elevii sunt nevoiți sa învețe în două schimburi, fiind în calcul cererea de modificare a orarului zilnic al elevilor, prin petiții adresate părinților, cu durata unei ore redusă la 45 de minute, un astfel de caz se petrece la Școala 195 din București.
Ministerul Educației și instituțiile subordonate nu mai pot semna noi contracte sau angajamente legale pentru proiectele din PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unei note oficiale de pe 21 august 2025 a ministerului Educației și Cercetării ce pune în aplicare OUG 41/2025, publicată pe site-ul UEFISCDI, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.
Blocajul este temporar și va înceta odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a modificărilor aduse Planului Național de Redresare și Reziliență al României sau după adoptarea unui memorandum care să stabilească lista contractelor ce rămân finanțate din granturile și împrumuturile europene.
Măsura vine după ce Guvernul a adoptat OUG 41/2025 pentru filtrarea proiectelor care nu pot fi finalizate până în august 2026, termenul limită al PNRR.
Ministerul Educației și Cercetării este obligat să finalizeze lista proiectelor PNRR viabile în 15 zile de la adoptarea OUG-ului.
Investiții majore în educație, condiționate de termenul limită 2026
La Ministerul Educației și Cercetării, condus de Daniel David, discuțiile s-au axat pe proiectele vizând:
Potrivit procedurii din anii anteriori, va avea loc o sedință la Ministerul Afacerilor Interne despre starea infrastructurii unităților de învățământ aflate în reabilitare.
Scădere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară
Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, stabilește în premieră națională raportarea plății cu ora (PCO), pentru orele predate în învățământul preuniversitar, de către cadrele didactice, la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, fapt care determină o scădere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară.
Plata cu ora potrivit legii 141/2025
Din 1 septembrie 2025, de când începe anul școlar 2025-2026, profesorii din învățământul preuniversitar care predau suplimentar în regim de plată cu ora (PCO) vor fi plătiți mai puțin decât până acum, în urma unei modificări introduse de Legea 141/2025. Noua formulă de calcul, prevăzută la articolul 183 alineatul (51) din Legea 198/2023, stabilește că plata cu ora se face prin raportarea salariului brut lunar la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern și nu la numărul de ore de predare dintr-o lună, cum era până acum.
La articolul 183, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
„(51) Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizația pentru învățământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizație pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.”
Conform HG 1506/2024, numărul mediu lunar de ore lucrătoare este de 165,334, iar salariul minim brut pe economie în 2025 este de 4.050 lei. Rezultă că remunerația minimă brută legală orară pentru orice muncă este 24,496 lei brut/oră.
După aplicarea legii 141/2025, plata cu ora scade, lucru confirmat și de ministrul Educației. Edupedu.ro a scris că un profesor debutant cu facultate, master didactic și formare pedagogică este plătit cu 22 de lei pe oră, la plata cu ora, la fel ca un zilier necalificat.
Ministrul Educației Daniel David a declarat cu o seară în urmă că „salariile pentru profesorii titulari rămân aceleași” dar recunoaște că „veniturile per ansamblu vor scădea pentru cei care au și plata cu ora”. Ministrul a făcut declarația la Antena 3, în 26 august. Sindicatele au atras atenția că mulți profesori nu vor mai lua plata cu ora, din cauza că valoarea scade cu 50%, potrivit legii 141/ 2025. Recent, liderul sindical Simion Hăncescu a atras atenția și asupra faptului că vor fi profesori care vor avea salariile diminuate, pentru că în multe școli nu pot fi acoperite cele 2 ore după creșterea normei didactice, avertizează Simion Hăncescu.
În plus, în situațiile în care plata cu ora era susținută de către profesori asociați, rămâne de văzut dacă mai sunt motivați să susțină aceste ore, chiar dacă se reduce 50% din salariu.
Daniel David, ministrul Educației: Dacă ai avut plata cu ora și nu toți au avut plata cu ora, dintre titular, cred că în jur de 40 și ceva % mai luau și plata cu ora. Deci salariile nu se modifică și așa cum am spus și când am discutat în zona asta de măsuri de criză, condiția mea a fost că nu dăm oameni afară, nu reducem salariile și că orice măsură trebuie să fie ghidată de principiul raționalității, adică să găsesc practica respectivă în Uniunea Europeană, chiar dacă nu corespunde celor mai bune practici europene, să pot spune așa, găsim și în Finlanda, sau în Franța, sau în Germania, sau în Irlanda, dar să nu fie ceva în care noi luăm niște măsuri și sunt complet rupte de orice se întâmplă în Uniunea Europeană.
Toți directorii de școli vor avea normă de predare de 40 ore pe lună
Legea 141/2025 introduce, începând cu 1 septembrie 2025, o nouă regulă pentru directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ. Aceștia vor avea o obligație de predare fixă: 40 de ore pe lună, 10 ore pe săptămână, desfășurate în timpul programului de muncă, fără posibilitatea de a fi remunerați suplimentar prin plata cu ora.
Legea 141/2025 în privința directorilor de școli prevede că:
„Art. LIX. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat de norma didactică de predare după cum urmează:
a) personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățareevaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
b) personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului prevăzută la lit. a);
c) parțial, pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ. Numărul persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuțiile acestora se stabilesc în hotărârea de Guvern prevăzută la lit. a).
(2) Personalul didactic degrevat, așa cum este prevăzut la alin. (1), nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate aproba efectuarea de activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.
Noile reguli din lege înseamnă că directorii nu vor mai putea primi bani în plus pentru orele de predare efectuate în afara normei administrative, așa cum era permis anterior, decât în cazul școlilor izolate și doar cu aprobarea ISJ.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Comasarea școlilor
Deja 507 școli și-au pierdut personalitatea juridică, asta înseamnă că nu mai au un aparat administrativ propriu, ci aparțin de o altă unitate de învățământ, mai mare.
1. Reorganizarea unităților de învățământ
Pentru școli:
Pentru profesori:
Pentru elevi:
Pentru școli:
Pentru elevi:
Pentru profesori:
Modificările burselor școlare în 2025-2026: mai puține burse de merit, eliminate cele de performanță și reziliență
Anul școlar 2025-2026 începe cu schimbări majore în acordarea burselor pentru elevi. Conform noii formule de calcul introdusă prin Legea 141/2025 și metodologia aflată încă în stadiu de proiect, bursele de merit nu se mai acordă elevilor din top 30% pe clasă și nici tuturor cu media până la 9,50, cum era anul trecut, ci doar primilor 15% din fiecare clasă, cu condiția să fi avut pe anul școlar 2024-2025 media între 9 și 10. Pentru gimnaziu și liceu acest prag înseamnă că mulți elevi care anul trecut primeau bursă nu se vor mai încadra. Dacă mai mulți elevi au aceeași medie cu „ultimul beneficiar” din cei 15% eligibili, toți vor primi bursă de merit, conform Proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor trimis spre avizare CES.
În plus, bursele de performanță și cele de reziliență au fost eliminate integral. Rămân în vigoare bursele sociale, care se acordă pe bază de venit sau în cazuri speciale, precum afecțiuni medicale. Deși au fost mai multe promisiuni că dosarele de burse vor fi luate de pe capul diriginților, momentan nu există nicio perspectivă asupra eliminării acestei corvoade birocratice. Reamintim, anul trecut școlar au fost peste 800.000 de burse sociale, pentru fiecare existând câte un dosar făcut de învățători, diriginți, profesori.
În lipsa unui sprijin compensator pentru elevii care pierd astfel bursele, sindicatele și mai mulți părinți au semnalat riscul accentuării inegalităților și a abandonului școlar.
Decontarea navetei elevilor în 2025-2026
Decontarea navetei pentru elevii din mediul rural rămâne valabilă și în anul școlar 2025-2026, potrivit legislației în vigoare. Elevii navetiști beneficiază, în continuare, de acoperirea cheltuielilor de transport, în limita tarifelor stabilite prin hotărâre de Guvern. Totuși, reorganizarea rețelei școlare și comasarea unităților sub 500 de elevi, plus modificarea numărului de elevi în clase, cu impact mai ales pe clasele cu efective mici, va duce la creșterea numărului de elevi nevoiți să facă naveta zilnic.
Problemele logistice legate de navetă pot afecta frecvența la cursuri și creează dificultăți suplimentare pentru copiii din comunitățile vulnerabile.
Daniel David, ministrul Educației, a declarat la Digi24 că sindicaliștii din învățământ trebuie să țină seama, în acțiunile lor de protest, de principiile responsabilității și al decenței.
„Când țara merge prost, mereu cauți să iei măsuri prin care să salvezi bani. Sunt astfel de linii roșii, dar mesajul meu a fost clar. Educația a făcut ce a trebuit să facă și noi de acum începem să intrăm în logica dezvoltării, dezvoltării graduale, în funcție de cât își permite țara, că tot ați pomenit cele două principii despre care vorbeam, principiul responsabilității și principiul decenței”, a spus ministrul.
Referindu-se la principiul decenței, acesta a declarat că „principiul decentei se referă la cât își permite țara să investească, degeaba vrei, dacă nu sunt bani, degeaba proiectăm un viitor iluzoriu”
Daniel David a dat asigurări că protestele sindicatelor din educație nu vor bloca începutul anului școlar. Ministrul a spus că austeritatea va afecta în acest an sistemul de educație, fiind încrezător că de anul viitor se va putea construi pentru viitor.
„Școala începe desigur din punct de vedere administrativ de luni, pentru copii începe de 8 septembrie. Văd și eu nemulțumirile unor colegi, dorința unora de a protesta, dar văd și o atitudine în care nemulțumirile sunt ghidate spre ceea ce putem face pentru a construi pentru școală astfel încât acesta a fost și sfatul meu. Nimeni nu spune că poți să fii mulțumit de aceste măsuri de criză, pe care le-am luat pentru a asigura salarii și burse, iar apoi să putem să construim pentru viitor, primul pas fiind bugetul pe 2026”, a adăugat ministrul Educației.
Totodată, ministrul Educației a dat asigurări că vor fi bani de salarii și de burse în acest an școlar. „Pornim cu o doză de optimism temperat pentru bugetul pe 2026”, a mai spus David.