BNP Paribas, Deutsche Bank şi AXA au reevaluat în sens negativ portofoliile de obligaţiuni guvernamentale ale Greciei cu mai mult de 70%, iar acest fapt ar putea limita pierderile, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg.

Creditorii privaţi şi oficialii eleni au convenit noaptea trecută acordul de reducere a datoriilor, care ar putea implica pierderi de 74% legate de deţinerile de obligaţiuni elene, potrivit estimărilor făcute de Guillaume Tiberghien, analist la Exane BNP Paribas în Londra.

"Băncile europene au avut mult timp să se pregătească şi multe dintre ele au inclus deja pierderile în datele financiare. Până la urmă, acest acord a fost negociat de cele mai mari bănci şi companii de asigurări, astfel încât este asigurată o rată mare de participare", a arătat Dirk Becker, analist la compania Kepler Capital Markets în Frankfurt.

Cel mai amplu acord de restructurare a datoriilor din istorie evită intrarea în încetare de plăţi a Greciei, eveniment care, potrivit directorului general al Deutsche Bank, Josef Ackerman, ar fi declanşat o criză mai gravă decât cea care a urmat falimentului Lehman Brothers în 2008.

Succesul schimbului de obligaţiuni depinde de numărul investitorilor participanţi la operaţiune.

Charles Dallara, directorul general al Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IFI), care a negociat acordul în numele creditorilor privaţi, anticipează o participare mare la schimbul de obligaţiuni.

Investitorii vor decide strategiile proprii, dar este un acord solid, corect pentru toate părţile şi care aduce beneficii considerabile Greciei", a afirmat marţi Dallaram într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

Potrivit acordului, investitorii vor renunţa la 53,5% din principalul datoriilor elene, iar restul deţinerilor vor fi schimbate cu obligaţiuni noi şi titluri ale Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară.

Cuponul noilor obligaţiuni va fi de 2% până în februarie 2015, 3% în următorii cinci ani şi 4,3% până în 2042.

Planul va determina reducerea datoriilor Greciei cu 107 miliarde de euro, sumă echivalentă cu circa jumătate din PIB-ul estimat pentru 2011, potrivit IFI.

Guvernul de la Atena a anunţat pe de altă parte că va depune la Parlament o lege care îi va permite să impună revizuirea în scădere a valorii datoriilor în cazul deţinătorilor de obligaţiuni care refuză să participe la operaţiune.

Executivul elen are nevoie de participarea deţinătorilor a 50% din obligaţiuni pentru ca restul să fie obligaţi să accepte revizuirea, estimează Pierre Flabee, analist la Kepler Capital Markets în Paris.

Comitetul IFI care a negociat schimbul de obligaţiuni a inclus reprezentanţi ai unor bănci şi asigurători cu cele mai mari deţineri de obligaţiuni guvernamentale elene, între care National Bank of Greece, BNP Paribas, Commerzbank, Deutsche Bank, Intesa Sanpaolo, ING Groep, Allianz şi Axa.

Cei 32 de membri ai comitetului celor mai mari creditori au efectuat deja reevaluări în scădere ale portofoliilor de obligaţiuni ale Greciei de cel puţin 24 de miliarde de euro, în sumă cumulată.

"BNP Paribas şi Societe Generale au constituit provizioane suficiente. Au tot interesul să participe", a spus Tiberghien.

Unele fonduri de hedging s-ar putea opune totuşi acordului şi să insiste să îşi primească banii integral, fie de la guvernul grec fie prin contractele de asigurări, cunoscute sub numele de credit-default swaps (CDS-uri).

Contractele CDS acoperă datorii nete de 3,2 miliarde euro, sub 1% din obligaţiunile emise de statul elen.

Cei mai importanţi creditori privaţi ai Greciei sunt primele patru mari bănci din ţară, cu deţineri de obligaţiuni în valoare de aproape 29 miliarde de euro. Până în prezent, aceste bănci au înregistrat pierderi de numai 4,3 iliarde de euro legate de aceste obligaţiuni. În cadrul programului de salvare a Greciei, băncile vor beneficia de suplimentarea capitalului, ceea ce le va permite să accepte pierderi mai mari.

Cel mai mare stimulent pentru toate băncile de a participa la salvarea Greciei este pericolul repetării crizei declanşate de falimentul Lehman Brothers, cea mai mare după Marea Depresiune, care a dus potrivit analiştilor la pierderi de peste 2.000 de miliarde de dolari.