Analiză: Bugetul de stat va reprezenta riscul macroeconomic primar al României, în 2018

„Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării”, sunt de părere analiştii citaţi.

Ei se aşteaptă ca economia să crească într-un ritm încetinit în următorii ani.

„Combustibilul fiscal pare să se termine. Acest lucru se reflectă şi în mai multe acţiuni ale Guvernului care vizează creşterea veniturilor’, se mai arată în document.  Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere de 8,8% pe seria brută şi 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni avansul economic a fost de 7%, pe seria brută şi 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

Alte articole

Doctorul Cezar: ”Bolile cronice nu apar peste noapte”. Analiza care poate arăta riscul din timp

UniCredit, prognoză pentru România: inflația va scădea, dobânzile se vor reduce, dar riscurile politice rămân foarte mari

Potrivit unui comunicat INS remis în luna decembrie a anului trecut, cheltuielile gospodăriilor au avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică din primele nouă luni, respectiv de 6,1%, în condiţiile în care consumul final s-a majorat cu 9,7%.

Proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB.