Analiză Reuters: Criza energetică din Europa va fi dublată de una nouă, a lichidităţilor

Guvernele europene au reacţionat cu întârziere pentru a oferi sprijin financiar furnizorilor de energie aflaţi în pragul colapsului, într-un efort de a reduce presiunea asupra unei pieţe a cărei funcţionare bună este vitală pentru a oferi încălzire oamenilor. ”Avem o piaţă futures disfuncţională, care apoi creează probleme pentru piaţa fizică şi duce la preţuri mai mari şi o inflaţie mai mare”, a declarat o sursă din sectorul tranzacţiilor, pentru Reuters.

Problema a ieşit la iveală pentru prima dată în martie, când o asociaţie de comercianţi de top, utilităţi, companii petroliere şi bancheri a trimis o scrisoare autorităţilor de reglementare în care solicită planuri de urgenţă. Acest lucru a fost declanşat de jucătorii de pe piaţă care s-au grăbit să-şi acopere expunerea financiară la creşterea preţurilor la gaze prin instrumente derivate, acoperindu-se împotriva viitoarelor creşteri ale preţurilor pe piaţa fizică, unde este livrat un produs, luând o poziţie ”scurtă”.

De obicei, jucătorii de pe piaţă se împrumută pentru a construi poziţii scurte pe piaţa futures, 85-90% din fonduri provenind de la bănci.

Aproximativ 10-15% din valoarea short-ului, cunoscută ca marjă minimă, este acoperită din fondurile proprii ale comercianţilor şi depusă în contul unui broker. Dar dacă fondurile din cont scad sub cerinţa minimă de marjă, în acest caz 10-15%, se declanşează ”un apel în marjă”.

Alte articole

Republica Moldova va institui starea de urgență în sectorul energetic! Cauza – incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către rușii de la Gazprom

Guvernul Ciolacu protejează consumatorii și companiile de criza energetică: noi măsuri de plafonare pe o piață esențială din energie

Pe măsură ce preţurile energiei, gazelor şi cărbunelui au crescut în ultimul an, la fel a crescut şi preţul poziţiilor scurte, apelurile în marjă rezultate obligând companiile de petrol şi gaze, firmele comerciale şi utilităţile de energie electrică să angajeze mai mult capital.

Unele, în special firmele mai mici, au fost afectate atât de grav încât au fost forţate să renunţe la tranzacţionare, deoarece preţurile energiei au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, ceea ce a agravat penuria globală generală. Orice astfel de scădere a numărului de participanţi la tranzacţii reduce lichiditatea pieţei, ceea ce poate duce, la rândul său, la o volatilitate şi mai mare şi la creşteri mai accentuate ale preţurilor, care pot dăuna chiar şi companiilor importante.

Citeşte şi Germania a naţionalizat cel mai mare importator de gaze din ţară. 29 de miliarde de euro plăteşte guvernul pentru salvarea companiei

De la sfârşitul lunii august, guvernele Uniunii Europene au intervenit pentru a ajuta companii de utilităţi precum Uniper din Germania. Cu toate acestea, având în vedere creşterea preţurilor de iarnă, nu există niciun indiciu privind dacă şi cât de repede guvernele şi UE pot sprijini băncile sau alte companii de utilităţi care trebuie să-şi protejeze tranzacţiile.

Bursele, casele de compensare şi brokerii au ridicat cerinţele de marjă iniţială la 100%-150% din valoarea contractului, de la 10-15%, au spus bancherii şi comercianţii, făcând acoperirea prea costisitoare pentru mulţi. Bursa ICE, de exemplu, percepe rate de marjă de până la 79% la contractele futures pentru gaze TTF din Olanda, se mai arată în analiza Reuters.

Deşi participanţii de pe piaţă spun că lichiditatea care dispare rapid ar putea reduce semnificativ tranzacţiile cu combustibili precum petrolul, gazele şi cărbunele şi ar putea duce la întreruperi în aprovizionare şi falimente, autorităţile de reglementare încă spun că riscul este mic.

Citeşte şi Criza energetică îi lasă pe moldoveni pradă gerului. Gazele se vor scumpi cu peste 30%

Firma de stat norvegiană Equinor, cel mai important comerciant de gaze din Europa, a declarat în această lună că firmele energetice europene, cu excepţia Marii Britanii, au nevoie de cel puţin 1.500 miliarde de euro pentru a acoperi costul expunerii la creşterea preţurilor la gaze.

Aceasta se compară cu valoarea de 1.300 de miliarde de dolari a creditelor ipotecare subprime din SUA în 2007, care a declanşat o criză financiară globală. Cu toate acestea, un guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat pentru Reuters că pierderile în cel mai rău caz s-ar ridica la 25-30 de miliarde de euro (25-30 de miliarde de dolari), adăugând că riscul revine mai degrabă speculatorilor decât pieţei reale.