Anul acesta, Europa trebuia să iasă din criza pandemică pentru prima dată după doi ani. Cu toate acestea, din cauza conflictului din Ucraina, visele europenilor de a reveni la normal s-au dovedit irealizabile, potrivit Reuters. „Criza este noua normalitate. Lucrurile cu care ​​ne-am obișnuit în ultimele decenii – inflație scăzută, comerț internațional – s-au terminat”, citează agenţia cuvintele lui Alexandre Bompard, directorul executiv al retailerului Carrefour.

O euforie a cheltuielilor post-pandemie, susținută de cheltuielile guvernamentale abundente, a fost programată să stimuleze economia și să ajute gospodăriile obosite să-și recapete sentimentul de normalitate după doi ani îngrozitori. Dar toate acestea s-au schimbat pe 24 februarie odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Normalitatea a dispărut și criza a devenit permanentă. O recesiune este acum aproape sigură, inflația este pe cale să ajungă la două cifre și se apropie cu pași repezi o iarnă cu deficit de energie.

Alte Articole

Vica Blochina a trăit rușinea maximă! Ce poreclă i-au pus ...

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, ar putea ...

Dezvăluirea momentului. Cui i-a promis la începutul războiului ...

Schimbarea este dramatică. În urmă cu un an, majoritatea prognozelor au prezis o creștere economică în 2022 de aproape de 5%. Acum toată lumea vorbeşte despre o recesiune de iarnă.

Atât gospodăriile, cât și întreprinderile suferă, deoarece consecințele războiului – prețurile ridicate la alimente și energie – sunt acum exacerbate de o secetă devastatoare și de nivelul scăzut al râurilor, care limitează transportul. La 9%, inflația din zona euro este la niveluri nemaivăzute de o jumătate de secol și scade puterea de cumpărare, iar rezervele de bani se epuizează pe benzină, gaze naturale și alimente de bază.

În iunie, volumele vânzărilor cu amănuntul au scăzut cu aproape 4% față de anul precedent, conduse de o scădere de 9% înregistrată în Germania. Consumatorii apelează la lanțurile de reduceri și renunță la produsele de ultimă generație şi, mai mult, au început să sară peste anumite achiziții. „Viața devine din ce în ce mai scumpă și consumatorii sunt reticenți în a consuma”, le-a declarat reporterilor Robert Gentz, co-CEO al retailerului german Zalando.

Citeşte şi Criza energetică din Europa se anunţă mai gravă decât se credea. Un sistem de conducte care aduce petrol din Kazahstan s-a deteriorat

Sectoarele consumatoare de energie deja suferă. Aproape jumătate din capacitatea de topire a aluminiului și zincului din Europa este deja offline, în timp ce mare parte din producția de îngrășăminte, care se bazează pe gaze naturale, a fost închisă.

Chiar și sectorul călătoriilor este afectat de lipsa capacității și a forței de muncă, deoarece lucrătorii disponibilizați în timpul pandemiei au fost reticenți să se întoarcă. Aeroporturile cheie, cum ar fi Frankfurt și Londra Heathrow, au fost forțate să limiteze zborurile pur și simplu pentru că nu au personal care să proceseze pasagerii. La Schiphol din Amsterdam, timpii de așteptare s-ar putea întinde la patru sau cinci ore în acest sfârşit de vară.

Este posibil ca această durere să se intensifice, mai ales dacă Rusia va reduce în continuare exporturile de gaze. „Șocul gazelor de astăzi este mult mai mare; este aproape dublu față de șocul pe care l-am avut în anii ’70 cu petrolul”, a spus Caroline Bain de la Capital Economics. „Am observat o creștere de 10 până la 11 ori a prețului spot al gazelor naturale în Europa în ultimii doi ani”.

Independenţa energetică faţă de Rusia are un cost, iar deficitul de aprovizionare obligă ţările să caute o reducere cu 15% a consumului de gaze în acest an. Pentru oamenii obișnuiți va însemna case și birouri mai reci. Germania, de exemplu, vrea ca spațiile publice să fie încălzite doar la 19 grade Celsius în această iarnă, comparativ cu aproximativ 22 de grade anterior.

Majoritatea economiștilor văd Germania și Italia, prima şi a patra economie a lumii, cu dependență puternică de gaze, intrând curând în recesiune, se mai arată în analiza Reuters.

Citeşte şi Criza din SUA cutremură giganţii tehnologici. Amazon înregistrează pierderi de două miliarde de dolari, iar profiturile Apple au scăzut cu 11%