Senatul Universităţii din Craiova s-a reunit marţi, iar membrii acestuia au decis cercetarea într-o comisie specială a cadrelor universitare care au avizat lucrările publicate de mai multe persoane aflate în penitenciare, potrivit Mediafax.

„Am aprobat o decizie prin care se organizează o comisie specială care va analiza dacă toţi cei care au semnat acele recomandări au încălcat codul deontologic. De asemenea, s-a stabilit ca, în perioada următoare, recomandările să fie eliberate numai după ce cadrul universitar va primi aprobarea Consiliului Director al Universităţii din Craiova„, a declarat Dan Claudiu Dănişor, rectorul Universităţii din Craiova.

Alte Articole

Mădălina Ghenea vorbește despre despărțirea de Grigor Dimitrov: ...

Român revoltat după ce a găsit pe bonul de la restaurant o ...

Incendiu în Bucureşti pornit de la o candelă. Pompierii au ...

DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de către deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai ANP care au propus eliberarea.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.

Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, „exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”.

Conform articolului 96 alineatul 1, litera f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate”, susţin procurorii.

Astfel, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate.

De asemenea, alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

Mai mult, reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.

Ministerul Justiţiei a făcut publice, la începutul anului, titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 – 2015, furnizate de ANP. Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.

CITEŞTE ŞI: Reacţia rectorului ASE, după ce DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de deţinuţi