Andreea Paul: România respectă în prezent 8 din cei 10 indicatori ai mecanismului preventiv european

„România respectă în prezent 8 din cei 10 indicatori ai noului mecanism preventiv european de guvernanţă ai UE, în timp ce Irlanda, Spania, Cipru şi Portugalia nu îndeplineau şase criterii. Grecia şi Slovacia aveau cinci criterii neîndeplinite. Bulgaria, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie nu respectau patru criterii. Belgia, Estonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Polonia nu se încadrau în trei criterii, relevă analiza, reamintind că primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă, publicat în 14 februarie 2012, identifică 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. Statele care beneficiază de un program de asistenţă financiară din partea UE şi a FMI – România, Grecia, Irlanda şi Portugalia – se află deja sub o supraveghere economică consolidată’, precizează documentul citat.

Noua procedură, cu cele două componente ale sale, preventivă şi corectivă, realizează o mai bună monitorizare macroeconomică la nivelul fiecărui stat şi permite detectarea şi corectarea din timp a evoluţiilor nefavorabile. Componenta preventivă permite aplicarea recomandărilor în timp util, înainte ca dezechilibrele să se agraveze. Componenta corectivă apare în cele mai grave cazuri, prin declanşarea procedurii de dezechilibre excesive.

‘Mecanismul de alertă din cadrul componentei preventive are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surprind atât dezechilibrele externe şi de competitivitate, cât şi pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă’, arată Andreea Paul.

Tabloul de bord relevă faptul că România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametri economici propuşi, dar identifică trei dezechilibre externe şi de competitivitate la nivelul anului 2010, din care unul a fost corectat în urma evoluţiilor din anul 2011.

Alte articole

Propagandă dură împotriva României! Rusia ne acuză de comploturi, alături de alte țari NATO: Ce este „coridorul morții” de la Marea Neagră

TURCIA – ROMÂNIA Două surprize uriaşe pregătite de Mircea Lucescu. Atacant de la UTA Arad!

Raportul Comisiei Europene semnalează că deficitul de cont curent a înregistrat o medie de -6,6% din PIB, în perioada 2008-2010, uşor peste limita superioară a intervalului de variaţie de -4% şi +6%, dar acest dezechilibru a fost corectat în perioada 2009-2011, coborând la -3,9% din PIB. Poziţia investiţională netă de -64,2% din PIB ne plasa în 2010 dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB, urmată de o corecţie mult prea uşoară în anul 2011 (cca. 63% din PIB). Creşterea cu 22% a costurilor cu forţa de muncă din perioada 2008-2010 a devansat limita de 12% stabilită pentru statele care nu fac parte din zona euro.

Analiza reaminteşte că dezechilibrele externe şi de competitivitate se referă la media balanţei de cont curent în ultimii trei ani, care nu trebuie să iasă din banda de variaţie maximală curpinsă între -4% din PIB şi +6% din PIB, poziţia investiţională internaţională netă (stocul de active şi pasive financiare) să nu fie mai mare de – 35% din PIB, cursul de schimb real efectiv să nu iasă din intervalul de variaţie cuprins între -5% şi +5% pentru ţările din zona euro, respectiv -11% şi +11% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii trei ani, ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii 5 ani, costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport dintre remunerarea medie a unui salariat şi PIB real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din zona euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.

Dezechilibre interne privesc datoria sectorului privat nu trebuie să fie mai mare de 160% din PIB, creditarea sectorului privat care nu trebuie să depăşească 15% din PIB, preţurile reale ale locuinţelor nu trebuie să crească cu mai mult de 6% pe an, datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB, iar media ratei şomajului nu trebuie să depăşească 10% în ultimii trei ani.