Angajări 2025. Cariera la care visează tinerii români: Câştiguri de peste 3.000 de euro pe lună la acest job, n-ai nevoie de masterate!

Angajări 2025. Pentru o parte tot mai mare dintre români, jocurile video au trecut dincolo de simpla distracție. Mulți transformă pasiunea pentru gaming într-o meserie, iar câțiva reușesc să câștige sume impresionante. Ana Dumbravă, de trei ori campioană mondială la Counter-Strike, este dovada clară că performanța în e-sports poate aduce atât faimă, cât și câștiguri importante.

Streamingul live pe rețelele sociale câștigă tot mai mult teren și în România, oricine își poate transmite jocurile direct de pe telefon, însă adevărații câștigători sunt cei care adună mii de urmăritori și transformă pasiunea pentru gaming într-o sursă de bani, potrivit click.ro.

‘3-4mii de euro, vorbim de persoane care au 300-400 mii de abonaţi şi care fac în medie 20.000 vizualizări pe clip’, explica un cunoscut creator de conținut gaming.

Alte articole

Locuri de muncă speciale în UE: se caută tehnician de unghii, cofetari, strungari şi medici ortodonţi

Angajări 2025. Cariera la care visează tinerii români: Salariul este de peste 3-4.000 de euro pe lună

Angajări 2025. Câștiguri atractive și pentru testerii de jocuri

A fost lansat ghidul practic pentru blackout. Raed Arafat spune că trebuie să fii pregătit să reziști minimum trei zile! Ce conține rucsacul de urgență

În lumea profesionistă a gamingului, câștigurile pot fi uriașe. Ana Dumbravă, cunoscută drept ‘regina’ Counter-Strike-ului, concurează în turnee unde premiile se ridică la milioane de euro.

‘Trebuie să dedici un număr foarte mare de ore, multă pasiune, multă muncă în spate. În jur 8-10 ore, avem niste pauze dar punem foarte mult efort, multe ore cu antrenorul, cu psihologul’, a povestit tripla campioană mondială.

Datele arată clar: aproximativ opt milioane de români se joacă în mod regulat, iar unul din trei își petrece zilnic timpul în fața ecranului.

Angajări 2025. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a fi game tester

Meseria de a testa jocuri este una dintre cele mai dorite în rândul tinerilor din România. Un necunoscător poate crede că asta presupune să te joci toată ziua şi să câştigi şi bani. Un game tester este o verigă importantă deoarece el are grijă ca experienţa celui care foloseste jocul să fie una plăcută.

Cătălin a lucrat într-o companie de IT, dar şi-a dorit o schimbare. De doi ani testează jocuri pentru telefon, dar asta nu însemnă că doar se joacă. Verifică totul în cel mai mic detaliu.

Catălin Bucur, game tester: „Un game tester verifică funcţionalitatea jocului respectiv până să ajungă pe store, ca jucătorii care urmează să descarce aplicaţia respectivă să nu întămpine probleme care să îi încurce în a face progrese în jocul respectiv sau ceva neplăcut.”

Cristina este de 5 ani în industria jocurilor. A fost doi ani game tester.

Cristina Albineț, game tester: „Să te asiguri că nu există nicio bubă, nici spre exemplu crash-uri cum le denumim noi în care ţi se închide aplicaţia pur şi simplu random, chestiile astea nu trebuie să existe în faşa unui user de pe store, să nu întâmpine asemenea probleme şI noi ne asigurăm, le căutăm.”

A promovat şi îi coordonează pe cei care acum testează jocurile pentru telefon.

Cristina Albineț, game tester: „Le explic oamenilor exact ce anume să verifice, discut cu echipa de developeri în parteneriat ca să primim confirmarea cu ce au fixat ce nu au fixat ce se poate fixa, ce se va implementa.”

Pentru a te angaja în domeniul testarii jocurilor trebuie îndeplinite cerințe minime.

Laura Ionescu, manager: „O diploma de Bac, care este obligatorie, şi un nivel cât de cât avansat de limbă engleză, comunicarea la nivel intern se face în limba engleză deoarece lucrăm cu studiori în toată lumea.”

Salariul unui game tester pentru aplicaţii porneşte de la 300 de euro şi poate ajunge la mii de euro. Cei pricepuţi pot avansa de la a testa jocuri la alte departamente de creaţie sau programare.

Laura Ionescu, manager: „Cerințele nu sunt foarte multe şi foarte diverse, drept dovadă salariul începe de la un nivel normal şi poate creşte în funcţie de experienţă, în funcţie de cum creşte testerul respectiv. Sunt diverse praguri de managment pe care poate păşii testerul.”

Vârsta minimă la care te poţi angaja ca tester de jocuri este de 18 ani.

Testează cele mai populare jocuri și fac 800.000 de euro pe an în țară

În era modernă jocurile au atins o complexitate greu de descris. În spatele orelor de distracție continuă se află cel puțin tot atâtea de muncă depusă în studio, iar oamenii respunsabili cu testarea sunt extrem de ocupați. Am aflat ce presupune această industrie într-o vizită la studioul Whyttest, o companie românească de outsourcing pentru testarea de jocuri. Chiar dacă nu sună la fel de pompos ca game design-ul, de exemplu, partea de testare este una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea unui joc.

Marius Potîrniche este omul din spatele Whyttest. După ce a lucrat 12 ani la Ubisoft România, timp în care a fost atât game tester (2001-2005), apoi liderul diviziei locale de testare (2005-2008), iar în final liderul echipei mondiale a Ubisoft axată pe același domeniu (2008-2013), a plecat la eRepublik unde a stat timp de un an și a coordonat studioul din București. Apoi a decis s-o ia pe cont propriu.

Chiar dacă au echipe dedicate de testare, marile studiouri aplează anual la outsourcing pentru a-și suplini personalul necesar testării complete a unui joc. Decât să angajeze 2.000 de oameni, iar în trei sferturi din an să aibă nevoie doar de 1.000, mai degrabă angajează jumătate și se folosesc de externalizare pentru a completa echipa, la nevoie. ”Lucrăm atât cu multinaționale, cât și cu startup-uri. Și companiile mari apelează la noi, chiar dacă au și departamente proprii. Să ne gândim la ce jocuri au apărut în ultimii ani. Sunt masive. Simulează lumi întregi. Studiourile au nevoie de o bază proprie de oameni pentru testare, iar pe lângă aceștia, mai contractează câte un studio mai mic care să se ocupe de ce le scapă acestora, în anumite părți ale anului”.

”Toată lumea externalizează. Majoritatea jocurilor au lansările programate de Ziua Recunoștinței sau de Crăciun. Astfel că ai nevoie de un aport mare de oameni vara. Însă ce faci cu ei după? De-asta companiile mari apelează la externalizare, în funcție de nevoia de testeri pe care au au. Păstrezi o bază de 1.000 de oameni și externalizezi ce ai nevoie în plus”, a adăugat Marius, interviul integral AICI

„Am aplicat la 3.000 de joburi. Degeaba”. Disperarea tinerilor care nu-și găsesc locuri de muncă și cum trișează unii de rușinea părinților

Există şi cealaltă parte a monedei, prin ce chin trece un tânăr care-și caută de muncă

„Țineți-vă de serviciu!”. E sfatul unui tânăr pentru toți angajații care au diverse nemulțumiri legate de joburile lor. Bărbatul a aplicat de 3.000 de ori și tot nu și-a găsit de lucru. „Piața muncii e oribilă acum”, a spus el. Unii tineri au găsit o modalitate ingenioasă de a-și păcăli practic rudele că au serviciu, căci le e rușine să admită că sunt șomeri.

„Fată, dacă ai un serviciu, ține-te de el. Eu am aplicat pentru 3.000 de joburi. Piața muncii e oribilă acum”, a spus Dean Lin, care locuiește în Los Angeles, într-un clip devenit viral pe TikTok.

El le-a spus apoi celor nemulțumiți de muncile lor „să plângă în baie, să plângă oriunde, în pauze, nu-mi pasă, dar păstrați-vă jobul!”. „La cum e piața muncii acum, cred că o să comit o infracțiune”, a mai susținut Dean Lin, decurajat și amenințător totodată.

El a primit sute de comentarii de la oameni care de asemenea s-au plâns că nu-și găsesc de lucru, scrie The Independent. „Da, păstrează-l. Chiar dacă te deprimă, PĂSTREAZĂ-L. Eu nu pot să obțin nici un amărât de interviu. Au fost șase luni fooooarte lungi”, a scris o persoană.

Altcineva a comentat că a aplicat pentru 83 de locuri de muncă și a acceptat unul „cu cel mai mic salariu din cariera mea”.

O altă persoană s-a arătat recunoscătoare: „Eu, angajat al Guvernului, mâncând în pauza de masă, stând pe TikTok și lucrând de acasă. Chiar sunt recunoscător. Încă am un job. Și lucrez de acasă”.

În schimb, un recrutor a oferit o altă perspectivă: „Nu poate fi chiar atât de rău. Eu încerc să programez interviuri și nu mă sună nimeni înapoi. Am avut peste 100 de aplicanți și acum nu vrea nimeni să muncească. LOL! Și chiar e un serviciu bun”.

„Prefă-te că lucrezi!”. Unii tineri au ajuns să mimeze că au serviciu
Altă parte a globului, aceleași probleme. În China, tinerii șomeri se prefac că au locuri de munc, plătind serviciul „Prefă-te că lucrezi”, care costă în jur de 30 de yuani, adică vreo 4 dolari, pe zi.

Li se creează un loc de muncă tipic, un spațiu de birou fals, cu program de lucru de opt ore și interacțiuni înscenate cu falși șefi. Se întâmplă în mai multe orașe, precum Chengdu și Hangzhou, unde reclame la astfel de servicii se găsesc chiar și pe străzi.

Bate vântul la ușile companiilor. Deși sunt peste 31.000 de joburi disponibile, românii nu se înghesuie să se angajeze. BNR trage semnalul de alarmă

Deseori, tinerii chinezi ajung să plătească pentru a pretinde că muncesc, de teamă să nu fie judecați de familii, scrie The Independent. De unde obțin însă banii pentru a contracta aceste servicii, de vreme ce ei nu muncesc, nu e clar în vreo statistică și depinde de la caz la caz.

„Fac poze în mediul de lucru. Familia mea mereu mă întreabă ce fac și eu le pot da dovada”, a spus Danyi Wu, care a plătit un astfel de serviciu, pentru France 24.

Zhang Yong, profesorul la Universitatea din Wuhan, consideră, totuși, că acesta este „un fenomen izolat” în China.

„Societatea pune multă presiune pe oameni să reușească și tinerii adulți deseori au așteptări prea mari când își caută un loc de muncă”, a explicat profesorul pentru South China Morning Post.

Yong atrage atenția că unii tineri ajung să se confrunte cu depresia când îi izbește realitatea și constată că nu-și pot găsi pe piața muncii ceea ce își doresc ei.

Se întâmplă în contextul în care rata șomajului în rândul tinerilor din China a crescut puternic în ultimii ani, ajungând chiar și la 21,3% în iunie 2023, în segmentul 16-24 de ani. În aprilie 2025 ajunsese la 15.8% (dar guvernul a modificat modul de calcul excluzând studenții).

Sfatul profesorului Zhang Yong este ca tinerii să fie sinceri cu ei înșiși, să nu-și facă iluzii, să caute cu răbdare pe piața muncii și să își construiască o relație sănătoasă cu familia și apropiații, astfel încât să nu se rușineze când vorbesc despre condiția lor.