La nivel național, datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că România se confruntă cu un paradox: aproximativ 31.000 de locuri de muncă sunt vacante, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,8%. Chiar dacă aceste cifre par a reflecta o piață a muncii aflată într-o stare de dezechilibru, în spatele acestora se ascund alte cauze. Deficitul cronic de forță de muncă, lipsa candidaților potriviți, migrarea forțată și sistemul educațional sunt doar câțiva factori ce generează această criză.
Pe de o parte, sectorul public este una dintre zonele cele mai afectate de lipsa personalului, cu aproximativ 21,5% din posturile vacante fiind în administrația publică, sănătate și educație. În administrația publică se regăsesc circa 3.200 de locuri vacante, 2.600 în domeniul sănătății și asistenței sociale și aproximativ 1.000 în învățământ. În ciuda cererii mari pentru anumite locuri de muncă, multe dintre acestea rămân neocupate din cauza unei lipse acute de candidați calificați.
O altă dificultate ar fi că locurile de muncă vacante nu sunt întotdeauna în apropierea locuințelor celor care ar putea să le ocupe. Astfel, mulți care vor să lucreze sunt nevoiți să facă naveta, deși acest lucru nu reprezintă un impediment major pentru aproximativ două milioane de români. În județele Ilfov, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița, procentul de navetiști este mare, iar acest fenomen este de obicei asociat cu migrarea zilnică spre București.
În ciuda acestor tendințe, există și o problemă structurală legată de educație. Mulți tineri aleg școli profesionale sau licee cu profil vocațional, însă abandonul școlar și promovabilitatea scăzută la BAC contribuie la creșterea deficitului de forță de muncă calificată. De asemenea, testele PISA din 2022 au plasat România pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele funcționale ale elevilor, potrivit BNR.
Migrația este, de asemenea, un factor important. Dacă până de curând, România era cunoscută pentru exportul de forță de muncă, în ultimii ani, trendul s-a inversat, iar țara a început să atragă muncitori non-UE, însă aceștia sunt adesea persoane necalificate care ocupă locuri de muncă în sectoare inferioare. În schimb, românii mai bine pregătiți continuă să plece în Occident, în căutarea unei vieți mai bune.