Angajaţi ai primăriei din Timişoara, cercetaţi penal pentru că au ajutat clanurile de romi în afaceri ilegale

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia Judeţeană Timiş, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, sub coordonarea unui procuror al Parchetului Curţii de Apel Timişoara, audiază cinci persoane, actuali şi foşti angajaţi ai Primăriei, suspectate că ar fi restituit ilegal o parte a unui imobil din Timişoara.

Printre cei audiaţi se numără fostul şef al Direcţiei de Patrimoniu din Primăria Timişoara Nicuşor Miuţ, dar şi fostul şef al Serviciului Administrare Spaţii şi Terenuri şi actualul şef al Serviciului Locuinţe.

„În cursul anului 2004, suspecţii, în calitate de membri ai comisiei de restituire a unui imobil din Timişoara, ar fi restituit şi corpul B al clădirii respective, deşi acesta nu fusese dobândit de proprietar printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care viza doar corpul A”, se arată în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Timiş, este vorba despre o clădire de pe Bulevardul Mihai Viteazu, nr. 17.

Alte articole

Cinci români au murit şi alţi patru sunt răniţi grav, după o urmărire transmisă pe Facebook VIDEO

Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun că, iniţial, clădirea a fost proprietate privată. Statul român a intrat în posesia imobilului în anul 1960, în urma unui proces cu proprietarul clădirii, care avea datorii foarte mari la Fisc. După anul 1989, Claudiu Cârpaci, un membru al familiei de romi Cârpaci, a obţinut corpul A de clădire printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Conform sursei citate, în cursul lunii octombrie poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, cu avizul Parchetului Curţii de Apel Timişoara, au dispus începerea urmăririi penale în cazul celor cinci persoane, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Totodată, prin ordonanţa procurorului, poliţiştii vor pune sechestru asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale suspecţilor.

Familia Cârpaci, care recent a preluat un imobil al Spitalului de Copii din Timişoara, este una dintre cele mai bogate familii de romi din oraş, având 144 de proprietăţi – vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit unui document al Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş, obţinut de corespondentul Mediafax.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, în oraş au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii.

Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

Conform presei locale, „romii de catifea” sau „mafia imobiliară ţigănească” au pornit, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, o adevărată „vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană.

Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Ghorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

Fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu declara corespondentului MEDIAFAX că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcţionari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona.

Ciuhandu acuză că „foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocaţi care au lucrat „mână în mână”.