Angajaţii CJ Brăila şi-au primit lefurile cu o săptămână întârziere din cauza arestării preşedintelui CJ

Teoretic, miercuri, 13 august, a fost zi de salariu pentru cei aproximativ 130 de angajaţi ai CJ Brăila, cei 70 ai Muzeului Brăila şi pentru cei 30 de consilieri judeţeni, dar plata a fost amânată, pentru că nu a avut cine să semneze documentele respective.

Într-o şedinţă extraordinară de Consiliu Judeţean întrunită la începutul acestei săptămâni, vicepreşedintele liberal Ovidiu Nechita a fost desemnat de consilieri să preia unele din atribuţiile de preşedinte de Consiliu Judeţean, printre care şi cea de ordinator de credite, semnând astfel dispoziţiile de plată, care au fost înaintate către Trezorerie, iar miercuri angajaţii CJ Brăila şi-au primit banii de salarii pe carduri.

Amintim că preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acuzat de abuz în serviciu şi conflict de interese, şi vicepreşedintele CJ, Florin Mija, cercetat pentru abuz în serviciu în formă continuată, ambii arestaţi la domiciliu, au fost suspendaţi din funcţie prin ordine semnate de prefectul de Brăila, Vasilica Vîlcu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

DNA susţine că, în perioada 2009-2010, Gheorghe Bunea Stancu, ordonator principal de credite, şi ceilalţi doi inculpaţi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

Alte articole

CNPP: Pensia medie a fost de 2.783 de lei în aprilie 2026. Aproape 400.000 de pensionari primesc pensie de invaliditate

Cât a ajuns să coste un metru pătrat de pământ extravilan lângă București, în 2026. Prețurile în funcție de zonă

Potrivit procurorilor, modul în care au fost organizate şi derulate procedurile de achiziţie publică în perioada de referinţă a condus la situaţia ca trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contracte pe plan local şi judeţean.

‘În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau ‘anumite’ condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a condus la câştigarea procedurilor respective. Interesul preşedintelui CJ pentru câştigarea procedurilor de achiziţie publică de către una dintre firme este subliniat de faptul că, în mod indirect, este acţionar la această firmă’, se explică într-un comunicat al DNA.

DNA menţionează că s-a ajuns la această situaţie din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi a gestionării ineficiente a bugetului local de către şeful CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 3 milioane lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.