Angajaţii din primărie şi-au votat singuri spor de condiţii periculoase de 5%, plus 5 zile în plus la concediu. Se acordă din ianuarie 2025

Angajații din primăria Ploiești și din serviciile publice subordonate Consiliului Local Ploiești vor primi spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare și zile în plus de concediu de odihnă.

Angajații din Primăria Ploiești și din instituțiile din subordinea CL, spor de condiții periculoase de 5%

Aleșii locali ploieșteni au aprobat, joi, acordarea unui spor de condiții vătămătoare sau periculoase pentru angajații din Primăria Ploiești și din instituțiile din subordinea Consiliului Local Ploiești.

Sporuri pentru condiții vătămătoare pentru bugetari. Angajații primesc 15% în plus la salariu din cauza efectelor negative ale câmpului electromagnetic

Proiectul de hotărâre legat de acest spor inedit a fost votat cu majoritate de voturi și are la bază buletinele de analiză efectuate de DSP Prahova.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În afară de acest spor, angajații vor beneficia și de 5 zile suplimentare de concediu de odihnă. Hotărârea va întra în vigoare începând din ianuarie 2025.

Alte articole

Concedieri şi diminuări de salarii! Se taie salariile şi se dau afară 200 de angajaţi chiar înainte de Paşte

Potrivit proiectului de hotărâre, cei care ar putea primi acest spor sunt angajații primăriei Ploiești, ai Poliției Locale, ai SPFL, Evidența Persoanelor și CSM. Potrivit documentului, sporul se acordă deja angajaților ASSC Ploiești și celor de la Parcul Memorial Constantin Stere.

Potrivit documentului, bugetarii din Ploiești ar urma să primească un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 5% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei lunar brut, dar și cinci zile de concediu de odihnă suplimentar, anual.

Potrivit documentelor postate pe site-ul primăriei, la baza proiectului inițiat de primarul Mihai Polițeanu au stat mai multe buletine de expertizare a condițiilor de muncă realizate în primăvara acestui an de către DSP Prahova.

Se reduc sporurile bugetarilor. Reforma salarizării în sectorul public are efecte nefaste

Reforma sistemului de salarizare în sectorul public va modifica modul în care bugetarii sunt remunerați. Printre măsuri se numără limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și revizuirea coeficienților de ierarhizare.

România s-a angajat la Bruxelles să facă o nouă lege a salarizării, o reformă prin care să se ofere salarii în funcție de performanță, să se creeze echitate și să se elimine discriminările la sporuri. Prin aceste măsuri, se dorește reducerea cheltuielilor pe salariile bugetarilor.

Citește și : Adio centrale de apartament! Anunțul făcut de șeful Gărzii de Mediu îi vizează pe toți românii

Fiindcă anul 2024 a însemnat o creștere susbanțială a deficitului, Guvernul caută acum să cheltuiască mai puțin pentru a avea o economie stabilă. Reforma va fi aplicată atunci când deficitul bugetar va scădea sub 5% din PIB, deci în timpul perioadei 2025-2031.  Astfel, cheltuielile cu salariații de la stat vor scădea cu 1% din PIB, deci peste 3,5 miliarde de euro, în următorii 7 ani.

Un spor nu va putea depăși 20% din salariul de bază

Măsura are ca scop limitarea unei plăți disproporționate a sporurilor și asigurarea că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Astfel, se previne inflația salarială și se ține cont și de sustenabilitatea salariilor publice, deci salariul de bază va influența mai mult salariul final decât sporurile.

De asemenea, reforma sistemului de salarizare în sistemul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal ce au fost avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada 2025-2031.

Se vor reintroduce și grilele salariale pentru administrația locală, prin care angajații publici și contractuali vor fi remunerați similar cu cei din administrația centrală, reducând riscul inegalității salariale.

În plus, referitor la salariul minim, acesta va fi ajustat la inflație, ceea ce asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată, în ciuda creșterii costului vieții. De asemenea, dacă salaiul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității asigură că creșterile salariale sunt legate de performanța economică generală.