Angela Merkel se distanţează de Emmanuel Macron. Motivul este reforma sistemului electoral european

Macron s-a arătat critic faţă de sistemul actual, în vigoare din 2014, introdus la cererea Parlamentului European, care prevede ca partidele paneuropene să se prezinte la alegeri cu capi de listă şi ca cel care ajunge pe primul loc să devină automat viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Acesta este modul în care Jean-Claude Juncker, cap de listă pentru Partidul Popular European (PPE), a devenit preşedinte al Comisiei în 2014. Înainte de această dată, alegerea preşedintelui executivului european revenea numai şefilor de stat şi de guvern din ţările din UE, informează Agerpres.

Cancelarul german a semnalat joi că nu vede cum ar putea fi modificat sistemul actual de desemnare. „Familia politică de care aparţin, PPE, a înscris între timp instituţia capilor de listă în statutele sale”, a declarat Merkel în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal german).

Macron militează pentru o schimbare prin introducerea la alegerile europene a unor ‘liste transnaţionale’, cu candidaţi din diferite ţări proveniţi din aceeaşi mişcare politică. Chiar dacă el nu a prezentat-o ca atare, această opţiune ar permite acestor liste să numească în fruntea lor candidaţi care nu provin din familii politice stabilite în Parlamentul European şi care ar putea apoi să aspire la a fi numiţi la conducerea Comisiei.

Alte articole

Președintele Nicuşor Dan anunţă că Macron va veni în România: „Relațiile dintre România și Franța nu sunt relații bilaterale normale, avem o lungă istorie și un viitor așezat”

Nicuşor Dan, primit la Palatul Élysée de Emmanuel Macron

PPE nu este de acord cu o astfel de schimbare: principalul grup politic din Parlamentul European speră, date fiind raporturile de forţă politice actuale, să îşi păstreze leadership-ul în 2019 şi prin urmare aspiră să numească viitorul preşedinte al executivului european, potrivit Agerpres.

Prin voturile aleşilor săi, Parlamentul European a respins recent crearea de liste transnaţionale în 2019, dându-i astfel o lovitură lui Macron. Preşedinţia franceză a transmis totuşi că intenţionează să continue să apere ideea, pentru „a întări democraţia europeană”.