CCR decide miercuri asupra OUG 38/2026 privind Programul SAFE. Sorin Grindeanu acuză Guvernul că a legiferat fără mandat democratic

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe, miercuri, 30 septembrie, asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în cazul OUG 38/2026 privind Programul SAFE.

Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența conflictului și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

Citește și : Decizie în unanimitate la CCR. Excluderea unor femei de la indemnizația de risc maternal, declarată neconstituțională

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În sesizare, președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul ar fi adoptat și transmis spre publicare ordonanța după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026 și că Executivul interimar nu mai avea competența de a adopta acte de legiferare delegată.

Alte articole

Kelemen (UDMR) anticipează că liberalii vor ”încasa un eșec” dacă sesizează CCR pentru anticipate. Mesaj ferm pentru PSD, PNL și USR: ”Există și o țară”

Decizie în unanimitate la CCR. Excluderea unor femei de la indemnizația de risc maternal, declarată neconstituțională

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată;

reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.

Potrivit argumentelor prezentate de Sorin Grindeanu, proiectul inițial al ordonanței ar fi fost extins „substanțial” în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua în care Parlamentul urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură. La acel moment, ar fi fost introduse 12 articole noi.

În sesizare este invocată și expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, despre care Sorin Grindeanu afirmă că recunoaște motivul pentru care au fost făcute completările în ședința de Guvern.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.

Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor., se mai arată în sesizare.

Citește și : CCR amână din nou verdictul pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul constituțional dintre ÎCCJ și Guvern legată de restanțele salariale din justiție

OUG 38/2026, care vizează inclusiv Programul SAFE pentru înzestrarea Armatei, a generat anterior discuții privind existența unui posibil conflict juridic între Parlament și Guvern. În luna mai, Comisia pentru constituționalitate a Senatului a susținut, la rândul său, că există un astfel de conflict.