Aniversare la SRI, 22 de ani de activitate cu o premieră: primele două femei avansate la grad de gen

Colonelul Istode Elena şi colonelul Posastiuc Emilia-Cristina au fost înaintate prin decret semnat de preşedinte la gradul de general de brigadă cu o stea, scrie Mediafax.

Creat prin Decretul 181 din 26 martie 1990, Serviciul Român de Informaţii este, de 22 de ani, instituţia de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională în România.

„Per ansamblu, consider că Serviciul este cea mai importantă organizaţie de informaţii a României, o organizaţie respectată pe plan internaţional, cu mare credibilitate”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de bilanţ, directorul SRI, George Maior.

În toată această perioadă, la conducerea SRI s-au succedat patru directori, primul fiind Virgil Măgureanu, care a ocupat postul din mai 1990 până în aprilie 1997.

Alte articole

Simona Halep împlineşte 34 de ani. Mesaj acid postat de sportivă în mediul online: „Am eşuat de mai multe ori!”

Elena Udrea, emoționată până la lacrimi! Fiica fostei politiciane împlinește vârsta de 7 ani: „Anii în care nu am putut să îți fiu alături au fost cei mai grei din toată viața mea”

După Măgureanu, la conducerea SRI a urmat Costin Georgescu, al cărui mandat a durat trei ani, din mai 1997 până în decembrie 2000. Din februarie 2001, la conducerea SRI s-a aflat Radu Timofte până în 20 iulie 2006, când acesta şi-a dat demisia ca urmare a situaţiei create de eliberarea şi dispariţia lui Omar Hayssam.

După un interimat de câteva luni asigurat de Florian Coldea, conducerea SRI a fost preluată de George Maior, la 4 octombrie 2006.

SRI şi-a elaborat o viziune strategică pentru perioada 2011-2015. Potrivit lui George Cristian Maior, această Viziune Strategică îşi propune să identifice modul în care Serviciul Român de Informaţii trebuie să răspundă „provocărilor contemporane determinate de era informaţională şi să-şi consolideze performanţa operaţională şi analitică prin utilizarea noilor instrumente cibernetice”.

Scopul acestei viziuni strategice „nu este de a genera o restructurare de amploare, ci de a direcţiona viitoarele transformări ale Serviciului în direcţia asimilării «puterii digitale» ca parametru indispensabil al muncii de informaţii”, spunea directorul SRI, George Maior, în cuvântul de prezentare a documentului.

SRI acordă o atenţie deosebită în activitatea sa „acelor situaţii cu repercusiuni asupra intereselor unor segmente largi de populaţie, precum problemele remanente din sănătate, învăţământ, protecţie socială, precum şi în realizarea actului de justiţie, determinate de abuzurile şi ilegalităţile comise de persoane cu responsabilităţi în aceste domenii”.

Intră de asemenea în atribuţiile SRI şi „cunoaşterea şi prevenirea unor activităţi ce vizează iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor extremiste de origine comunistă, fascistă, legionară, rasistă, antisemită sau de orice altă natură, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept”.

De asemenea, intră în atenţia SRI activităţile informative ilegale derulate de diverse persoane fizice sau grupări neautorizate, inclusiv prin utilizarea de mijloace specifice de interceptare a comunicaţiilor, determinante, din punct de vedere al securităţii naţionale, fiind natura datelor şi informaţiilor culese, modul de utilizare al acestora şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor ce sunt încălcate prin astfel de fapte.

SRI acordă atenţie sporită ameninţărilor teroriste. „Din punct de vedere al riscurilor şi al ameninţărilor clasice, şi mă refer aici la terorism, am avut permanent în vedere creşterea acestui risc în raport de ceea ce se întâmplă în plan european. Vedeţi foarte bine evoluţii extraordinare în state precum Franţa sau Norvegia. Trebuie să avem în vedere monitorizarea acestor aspecte şi lucrul cu partenerii externi pentru combaterea acestui risc pe teritoriul european şi euro-atlantic”, a declarat, vineri, directorul George Maior.

În Strategia de Securitate Naţională a României, terorismul este inclus printre principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale. În anul 2001, Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat ca autoritate naţională în domeniul antiterorist. În procesul de modernizare a Serviciului Român de Informaţii, începând cu 1 iulie 2008, a intrat în funcţiune Direcţia Generală Prevenirea şi Combaterea Terorismului – unitate informativ-operativă centrală, care răspunde de planificarea, organizarea şi executarea, într-o concepţie unitară, a activităţilor de prevenire, descoperire, contracarare şi înlăturare a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ce vizează pregătirea, iniţierea sau săvârşirea de acte teroriste ori constituie vulnerabilităţi ce pot genera sau favoriza asemenea acte.

SRI are ca prioritate activităţile de contraspionaj, respectiv de „identificare, monitorizare şi contracarare a riscurilor derivate din activitatea serviciilor de informaţii străine pe teritoriul naţional”. „Arealul de responsabilitate implică cvasitotalitatea demersurilor serviciilor de informaţii străine şi a structurilor informative constituite de acestea pe teritoriul naţional şi preponderent spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege”, potrivit prezentării SRI.

Serviciul Român de Informaţii are de asemenea atribuţii în combaterea ameninţărilor transfrontaliere, protecţia intereselor de securitate economică şi protecţia informaţiilor clasificate.

SRI numără în prezent aproximativ 3.000 de angajaţi – salariaţi civili şi cadre militare. SRI are postate pe site condiţiile de încadrare şi spune că le oferă noilor veniţi „posibilitatea desfăşurării unei activităţi dinamice într-o instituţie de prestigiu”, „formare profesională complexă”, „asistenţă medicală gratuită şi posibilităţi avantajoase de recuperare medicală şi odihnă” precum şi „pachet salarial motivant şi recompensarea performanţelor profesionale prin acordarea de prime sau sporuri”.