„Considerăm că, atât Ministerul Educaţiei Naţionale, cât şi universităţile din România au obligaţia de a purta în mod civilizat orice dezbatere cu privire la temele de interes pentru sistemul naţional de învăţământ superior. Avem convingerea că s-a ajuns la această situaţie datorită politizării excesive a mediului universitar, care trebuie să se oprească la un moment dat. (…) ANOSR salută asumarea de minister a unor obiective promovate de studenţi, precum alocarea de locuri bugetate distincte pentru studenţii din mediul rural, deziderat promovat în cadrul campaniei ‘Viitorul Implică Studenţi’ (VIS) din toamna anului 2016, însă solicită mai multă transparenţă în ceea ce priveşte fundamentarea repartiţiei locurilor pe universităţi”, se arată într-un comunicat transmis de ANOSR.

Conform aceleiaşi surse, lipsa „formulelor exacte de calcul” şi faptul că nu a fost pusă în dezbatere ultima variantă a modului în care au fost alocate aceste locuri bugetate au condus la „căderea în derizoriu” a elementelor pozitive.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

„De asemenea, lipsa unei dezbateri ample asupra acestui subiect a condus o lipsă de predictibilitate în privinţa finanţării unor universităţi. Prin urmare, instituţiile de învăţământ superior care au primit o cifră de şcolarizare mai mică sunt legitime să conteste această alocare a cifrei de şcolarizare. Totuşi, maniera în care s-a desfăşurat dialogul cu Ministerul Educaţiei Naţionale a condus la o escaladare a agresivităţii în poziţionarea ambelor părţi. Reflexivitatea trebuie să predomine înaintea oricăror deziderate instituţionale”, a subliniat ANOSR.

Prin urmare, Alianţa solicită Ministerului Educaţiei Naţionale clarificări prin care să demonstreze că locurile bugetate nu au fost alocate „discreţionar”, pornind de la anumite criterii politice.

„În cazul ciclului de studii de masterat, respectiv a granturilor doctorale, există suficiente semne de întrebare cu privire la modul în care aceste locuri au fost distribuite. Spre exemplu, tăierea bruscă a 23,5% din totalul de granturi doctorale alocate Universităţii din Bucureşti conduce la dificultăţi financiare semnificative, care, sperăm noi, să nu se reflecte în calitatea actului educaţional sau să afecteze studenţii în vreun fel. Vorbim despre un ‘şoc instituţional’ care ar fi trebuit şi trebuie evitat. În plus, redistribuirea granturilor doctorale în condiţiile în care şcolile doctorale din România nu au fost evaluate în vederea acreditării reprezintă o măsură deosebit de iresponsabilă. Considerăm că, printre beneficiarii redistribuirii acestor granturi se numără şi şcoli doctorale care nu ar reuşi să fie autorizate în vederea funcţionării, dacă ar fi evaluate în baza unei metodologii de bun-simţ”, a argumentat ANOSR.

În comunicat se mai arată că mare parte din universităţile afectate se bucură de „un prestigiu academic ridicat şi de o vizibilitate internaţională”, prin prezenţa în diverse clasificări şi prin contribuţia ştiinţifică a comunităţilor academice.

„Ministrul Educaţiei naţionale, Valentin Popa, şi-a propus creşterea vizibilităţii în plan internaţional a instituţiilor de învăţământ superior, un deziderat mai mult decât agreabil, dar care este imposibil de realizat în contextul în care tocmai acele universităţi care performează din acest punct de vedere au fost afectate financiar în loc să fie sprijinite”, a evidenţiat sursa citată.

ANOSR a menţionat că în cel mai scurt timp va realiza o analiză detaliată a impactului sistemic şi particularizat pe care măsurile propuse de minister îl au şi va veni cu propuneri concrete pentru utilizarea unor coeficienţi şi a unor sporuri de corecţie legitime, echitabile şi justificate.