Anotimpurile s-au decalat în România. Care sunt efectele schimbărilor climatice la noi în ţară

Cel mai important semn al schimbărilor climatice din România este creşterea temperaturilor, spune dr. Roxana Bojariu, coordonatorul secţiei de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

În ţara noastră s-a înregistrat o creştere semnificativă a temperaturii medii anuale observate, arată climatologul. În ultima sută de ani, această creştere a fost in jur de 0.5 C. Creşterea termică s-a accentuat în ultimele decenii, începând cu a doua jumătate a secolului XX, ajungând la valori cuprinse între 0,8 C şi 1 C, pe regiuni extinse din România.

Roxana Bojariu precizează că extremele termice pozitive au crescut ca frecvenţă şi intensitate, valurile de căldură fiind mai frecvente şi mai persistente.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În cazul precipitaţiilor, semnalul observat este mai puţin clar – există o diminuare uşoară a cantităţii anuale la nivelul întregii ţări, în intervalul 1901-2007. Acest semnal apare diminuat în ultimele decenii”, explică climatologul român pentru RTV.net.

Alte articole

Organizaţia Meteorologică Mondială: „Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Indicatorii sunt în zona roşie”

Orașul cu climă tropicală din România. Pe ce dată vine primăvara, conform meteorologilor Accuweather

În plus, datele de observaţii arată că şi nivelul Mării Negre a crescut în ultimele decenii. Pe perioada 1933-2004, în cazul staţiei Sulina creşterea este de 26 de cm, iar în cazul Constanţei de 12,24 cm. Pentru comparaţie, un studiu recent a estimat o creştere a nivelului oceanului planetar de aproape 19,5 cm pe perioada 1870-2004.

Dr. Bojariu explică, însă, că semnalul încălzirii nu este uniform în spaţiu şi timp, existând și fluctuații naturale, ambele componente suprapunându-se.

„Totuși, statistic vorbind, faptul că cei mai călduroși ani, la nivelul României, din întrega perioadă de observații disponibilă, sunt din perioadă recentă – ultimele 2 decenii-  este semnificativ. Semnificativ e și faptul că ultimii zece ani pot fi considerați cel mai călduros deceniu din întreagă perioadă de observație, toți anii situându-se, cu valori mai mari sau mai mici, peste media multianuală a intervalului de referință 1961-1990”, a subliniat Roxana Bojariu.

Seceta extremă din 2011 are legătură cu schimbările climatice?

„Au fost secete mai intense și mai persistente decât cea din a două parte a anului 2011, de exemplu cea din 2007. Oricum, un singur episod nu poate fi pus în legătură directă cu schimbarea climatică. Vorbim de legătura cu schimbarea climatică în termeni de creștere pe un interval mai mare, cel puțin câteva decenii,  a frecvenței, intensității și duratei secetelor”, explică cercetătoarea româncă.

Iarna 2011-2012, rece şi cu multă zăpadă. Scepticii spun că această iarnă dovedeşte că nu există încălzire globală.

„Nu se poate pune în legătură directă un singur episod, fie el și extrem, cu schimbarea climatică. E nevoie de luarea în calcul a episoadelor extreme pe o perioadă de cel puțin câteva decenii pentru a trage concluzii privind modificări ale climei. De altfel, prima parte a iernii 2011-2012 a fost chiar mai caldă decât în mod obișnuit. În plus, atunci când vorbim de schimbarea climatică, nu se judecă local/regional, ci se ia în calcul și nivelul global. De exemplu,  iarna 2011-2012 a fost mult mai caldă decât în mod obișnuit în mare parte din teritoriul SUA și în zonă arctică, chiar dacă în Europa și Asia a existat acel episod cu condiții de iarnă foarte severă”, a mai explicat dr. Bojariu.

Există o decalare a anotimpurilor în România?

„Da, există observații care arată că, în medie, în Europa, de exemplu, primăvara se declanșează mai timpuriu cu aproape două săptămâni, în ultimile decenii, comparativ cu cele precedente. Toamna, având că indicator căderea frunzelor, este și ea intârziată cu câteva zile, în medie, la nivelul Europei. Aceste modificări vor continua și în viitor, dar cele patru anotimpuri simțite la latitudinile medii nu vor dispare, pentru că mersul anotimpurilor e dat de poziția pe glob și de parametrii mișcării pământului – de exemplu, de înclinarea axei pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui- care se  modifică pe scări de timp de ordinul zecilor de mii și sutelor de mii de ani”, a precizat Roxana Bojariu.

Cum va fi clima României dacă se menţine actuala tendinţă de încălzire?

„În cazul României, studii recente indică pentru orizontul temporar 2021-2050 o creştere a temperaturii medii anuale mediată pentru teritoriul ţării cu valorea cea mai probabilǎ de 1,4 grade Celsius faţă de perioadă de referinta 1961-1990. La sfârşitul secolului (2071-2100) creşterea temperaturii medii anuale estimate pentru teritoriul României este de aproximativ 3,1 grade Celsius”, spune dr. Bojariu.

Ea precizează că, în cazul precipitaţiilor, tabloul proiecţiilor estimate este mai puţin coerent. „Totuşi, majoritatea experimentelor numerice indică o diminuare a precipitaţiilor în lunile de vară, pe întreg teritoriul ţării (în medie cu pânǎ la 20%), la sfârşitul acestui secol. Toate acestea sunt estimări medii la nivelul întregii ţări, valorile extreme depăşind aceste valori, în funcţie de regiuni şi anotimpuri. Schimbări în frecvenţa şi intensitatea unor fenomene extreme (secete şi inundaţii rapide) însoţesc schimbările în starea medie”, mai spune climatologul.

Roxana Bojariu spune că, pentru a estima ce se întâmplă cu clima în viitorul apropiat, trebuie să ținem cont atât de componența schimbării climei, cât și de cea data de variabilitatea naturală, efectul fiind cel cumulat al celor două. „În privința semnalului încălzirii globale, el va continua să se manifeste, aceasta însemnând cel puțin o creştere de 0,2 grade Celsius pe deceniu a temperaturii medii globale”, a spus cercetătorul pentru RTV.net.

Ce putem face noi, oamenii obişnuiţi, pentru a stopa încălzirea globală?

„Este vorba în primul rând de o modificare de mentalitate: va trebui să ne obișnuim să trăim în armonie cu natura, să ne dezbărăm de iluzia că suntem stăpânii ei. Economisirea energiei, a apei folosite, contribuția la gospodărirea cu grijă a resurselor din comunitatea noastră locală – prin grija faţă de spațiile verzi, păduri. Mai mult, ar trebui să încurajăm consumul produselor locale, în primul rând. Să consumi cireșe din America de Sud și căpșuni din partea cealaltă a Europei, aduse prin transporturi rutiere intense, sau și mai rău, prin transporturi aeriene, care își pun amprenta asupra mediului, este o abordare care nu are fundament nici de mediu, dincolo de cel economic”, transmite Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu este coordonatorul Secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Meteo Naţionale. Ea a fost invitată, pentru a doua oară, să participe la realizarea studiului privind schimbările climatice realizat de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPPC) de la ONU, care va fi făcut public în 2013.