ANRE: Raportul Curţii de Conturi nu prezintă concluzii obiective, are date amestecate din două perioade de reglementare

„Documentul Curții de Conturi reprezintă un audit de performanță efectuat asupra pieței de energie electrică în ansamblul ei și nu este un raport asupra activității ANRE în sine. Auditul nu prezintă concluzii actualizate și obiective, având în vedere că aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite (a doua și a treia perioadă). Astfel, încă înainte de demararea auditului Curții de Conturi, ANRE a reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012).  Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecțiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuție în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulțumirea operatorilor de distribuție, care au acționat ANRE în justiție. Ca urmare, ANRE are, în prezent, 50 de procese cu operatorii de distribuție cu privire la stabilirea tarifelor de distribuție„, se menționează în comunicat.

De asemenea, reprezentanții autorității subliniază că ANRE a formulat, potrivit legislației de organizare și funcționare a Curții de Conturi, obiecțiuni împotriva raportului de audit al performanței.

„Având în vedere că raportul conține doar recomandări și nu măsuri concrete, executorii, documentul nefiind un act administrativ, el nu poate fi contestat în instanță. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței se face prin emiterea unei scrisori care conține recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/ procesului/activității sau entității auditate„, se mai menționează în comunicat.

De asemenea, reprezentații ANRE menționează că o parte din recomandările Curții de Conturi au fost deja puse în practică, un exemplu în acest sens fiind completarea cadrului de reglementare cu prevederi privind elaborarea și aprobarea programelor de investiții ale operatorilor economici.

Alte articole

Ministrul Energiei cere verificarea furnizorilor după ce au emis facturi pe luna iulie cu TVA 21%. ANRE dă vina pe ANAF

Şefii Curţii de Conturi au primit salarii mai mari cu până la 50%. Creştere de 150.000 de lei într-un an pentru preşedinta interimară

Conform sintezei Raportului de audit al performanței privind piața de energie electrică în perioada 2010-2014, realizat de Curtea de Conturi, pierderile din rețelele electrice de transport și distribuție în perioada 2010 — 2014 au fost în medie de 7,8 TWh pe an, ceea ce a generat costuri pentru operatori estimate la 1,8 miliarde de euro, suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali.

„La nivelul operatorilor principali de distribuție, în perioada 2010-2013, s-a constatat înregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) în rețelele electrice de distribuție de 12,63% din energia electrică intrată în rețelele de distribuție. Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) înregistrat în rețelele electrice de distribuție în anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constată faptul că, deși în perioada 2009-2013 au fost raportate de operatorii de distribuție investiții realizate de 5.987.593 mii lei (5,9 miliarde de lei — n.r.), din care, pentru înlocuirea echipamentelor în vederea reducerii CPT, în perioada 2010-2013 au fost efectuate investiții în valoare de 717.526 mii lei (717 milioane de lei — n.r.), investițiile realizate nu și-au atins scopul, pierderile înregistrate în rețelele de distribuție în anul 2013 (12,4%) au rămas la același nivel înregistrat în anul 2004 (12,6%)„, se precizează în raport.

Potrivit documentului, pierderile înregistrate în rețelele electrice de distribuție în perioada 2010-2013, de 27,6 TWh, reprezintă 46,1% din energia livrată de Hidroelectrica SA, sau 64,7% din energia livrată de SN Nuclearelectrica SA, sau 49,1% din energia livrată de Complexul Energetic Oltenia SA, în aceeași perioadă.

„În rețelele electrice de distribuție și transport, pierderile înregistrate au fost, în perioada 2010-2014, în medie de 7,8 TWh/an, fapt ce a generat costuri estimate la nivelul operatorilor de distribuție și transport de 1.880.930 mii euro (1,8 miliarde de euro — n.r.), ce au fost suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali de energie prin includerea acestora în tariful pentru serviciul de transport și distribuție. Astfel, în tariful mediu de distribuție aplicat consumatorilor, costurile cu achiziția de energie pentru acoperirea pierderilor la nivelul operatorilor de distribuție a reprezentat în medie 26%”, potrivit raportului.

În perioada auditată, prețurile de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali au înregistrat creșteri de 33,32% (de la 438,1 lei/MWh, la 584,1 lei/MWh), în cazul consumatorilor casnici, și de 21,7% (de la 396,88 lei/MWh, la 482,63 lei/MWh), în cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorări fiind generate, pe de o parte, de creșterea nivelului taxelor/contribuțiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse în prețul de vânzare al energiei electrice, iar pe de altă parte de creșterea tarifelor aferente serviciului de distribuție și transport.

În semestrul întâi 2014, ponderea cea mai mare în prețul mediu de vânzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezintă tariful de rețea (tariful pentru serviciul de transport și distribuție), care în cazul clienților casnici reprezintă 40,24%, iar în cazul clienților noncasnici reprezintă 29,54%.

„Astfel, în semestru I 2014, din prețul de vânzare a energiei electrice la consumatorii casnici de 584,11 lei/MWh, costul energiei electrice (prețul energiei electrice vândute de producătorii de energie) a fost de 152,65 lei/MWh, reprezentând 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezintă tarife pentru servicii (furnizare, distribuție, transport, sistem, etc. — 44,4% %) și taxe/contribuții (29,45 %)”, potrivit Curții de Conturi.