Antonescu a fost întrebat cum vede ideea unor despăgubiri pe care statul român ar urma să le plătească companiei canadiene care se ocupă de proiectul Roşia Montană.

„Nu pot să admit ideea că România are aşa, din senin, de plătit nişte despăgubiri. Pentru ce, ce a făcut România? Drepturile cui le-a încălcat, ce angajament şi-a încălcat? Asta mi se pare o discuţie pur şi simplu ştiinţifico-fantastică„, a afirmat Antonescu.

Alte Articole

Diana Șoșoacă s-a urcat pe statuia lui Alexandu Ioan Cuza ...

Marcel Ciolacu, la Ziua Unirii Principatelor: Sunt convins că ...

Klaus Iohannis, apel la Guvern şi profesori: Să facem din proiectul ...

El a precizat că Parlamentul „nu va vota niciodată o lege sub acest gen de ameninţări”, menţionând că nu este interis mandatul imperativ chiar dacă este vorba de corporaţii şi interese mari.

„Este profund incorect să vehiculeze unii o ameninţare care nici măcar nu este fundamentată, întemeiată, pentru a influenţa votul parlamentarilor. Asta este ceva ce nu s-a mai întâmplat şi sper să nu se întâmple„, a declarat Antonescu.

Liderul PNL a precizat că „ideile” despre despăgubiri în cazul Roşia Montană au apărut în momentul în care a anunţat poziţia PNL împotriva proiectului RMGC.

„Cum a apărut deodată problema asta, pe ce se bazează cifrele, evaluările, eu nu am de unde să ştiu şi nu e de datoria mea să ştiu. Am făcut un apel şi la premier şi la toţi cei care ar putea aduce clarificări să ofere opiniei publice elementele, dacă ele exită, ale unei asemenea discuţii”, a mai spus Antonescu.

El a mai afirmat că nu înţelege de ce se cultivă misterul asupra acestui subiect, precizând că este normal ca premierul sau alţi membri ai Guvernului să dea explicaţii publice.

Liderul PNL a fost întrebat dacă a solicitat informaţii de la ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, sau de la ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

„Da, i-am întrebat, niciunul dintre ei nu ştie nimic, pentru că dacă există obligaţii ale statului român este evident că ele nu au fost contractate de Guvernul Ponta”, a răspuns Antonescu, precizând că personal este „un modest susţinător” al Guvernului în plan parlamentar.

Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este „ştergerea judeţului Alba de pe harta economică”, menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe „criterii politice”.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană. Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.

Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.

Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”.

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.