Antonescu: S-ar putea ca unele modificări la Codul penal să nu fie în regulă. Avem timp să „reparăm”

„Nu sunt deputat. Nu cunosc în detaliu toate modificările operate ieri. S-ar putea, s-ar putea, nu contest acest lucru, ca unele chestiuni să nu fie în regulă. Am şi descris faptul că avem timp să le reparăm dacă este cazul”, a spus Antonescu.

El a menţionat că a discutat cu colegii săi din Camera Deputaţilor „lucrurile esenţiale” legate de aceste modificări, nu detalii.

„Pe baza acestor lucruri esenţiale, deputaţii PNL au luat decizia de a vota aceste modificări”, a spus Antonescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a spus că dacă „îngrijorările” se definesc şi modificările operate de Camera Deputaţilor au fost „greşite”, atunci va avea loc o discuţie politică şi juridică.

Alte articole

Crin Antonescu, atac la adresa conducerii PNL: Cultul lui Bolojan înfloreşte pe zi ce trece. Există multă ambiție și puțină minte

Crin Antonescu îl acuză pe Ilie Bolojan că este interesat doar de alegerile prezidențiale din 2030: „După ce a terminat cu deficitul vorbește numai de PSD”

„Dacă îngrijorările se definesc, o discuţie politică şi juridică are loc şi, dacă ceva s-a făcut greşit ieri în Cameră, nimeni nu intenţionează să facă lucruri nici pe ascuns şi nici în favoarea celor care pot fi măcar suspectaţi de corupţie”, a susţinut Antonescu.

El a arătat că modificările operate de Camera Deputaţilor la Codul penal pot fi atacate la Curtea Constituţionale şi, dacă această instituţie va considera că unele lucruri sunt discutabile, atunci acestea se pot „repara”.

Antonescu a spus că, mai mult, modificările respective pot fi retrimise spre reexaminare de către preşedintele Traian Băsescu.

„Preşedintele, aşa cum a anunţat, are dreptul de a retrimite aceste modificări la reexaminare. Dacă sunt lucruri asupra cărora trebuie revenit, se poate reveni”, a adăugat Antonescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă”. Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.

Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională”.