Anunţ alarmant de la BNR. Situaţia este fără ieşire, ce se întâmplă cu banii românilor

Datele analizate de BNR arată că rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2026 la 10,71%, după ce în martie era de 9,87%. Creșterea a fost alimentată în principal de scumpirea combustibililor și a gazelor naturale, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al majorării cotațiilor internaționale la petrol. În plus, au contribuit și majorările de prețuri din zona serviciilor administrate și a chiriilor pentru locuințele de stat.

Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, precum și păstrarea actualelor niveluri pentru facilitățile de creditare și depozit. Oficialii băncii centrale susțin că măsura urmărește stabilizarea economiei într-un context intern și internațional tensionat.

Inflaţia va creşte

Potrivit Raportului asupra inflației publicat de BNR, presiunile inflaționiste vor continua să fie accentuate în următoarele luni din cauza liberalizării unor segmente din piața energiei, eliminării plafonării adaosului comercial pentru anumite alimente de bază și efectelor generate de creșterile de TVA și accize.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, a transmis BNR.

Alte articole

Ce cotă are Alexandra Căpitănescu să câștige Eurovision 2026. Șansele României au crescut după semifinală, fiind favorita cu numărul 5

Angajații STB se întorc la programul de lucru de cinci zile. Aproape 10% dintre salariați urmează să fie concediați

Citeşte şi: Ilie Bolojan cere clarificări privind obligativitatea e-Factura pentru afacerile mici. „Să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară”

Corecţie abia din trimestrul al treilea

Banca centrală estimează însă că în trimestrul al treilea din 2026 va începe o corecție descendentă importantă a inflației, odată cu disiparea efectelor temporare ale scumpirilor recente. Chiar și așa, revenirea inflației în intervalul țintit de 1,5%-3,5% este prognozată abia pentru trimestrul III din 2027.

„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste aşteptări în trimestrul IV 2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior”, mai transmite BNR.

Citeşte şi: Gigi Becali a dezvăluit discuția privată cu ministrul Radu Miruță. Planul pe care Armata îl are cu Steaua: „O să-i călărească privații pe generali”

BNR avertizează că există în continuare numeroase riscuri pentru economia României, printre care instabilitatea politică internă, procesul de consolidare bugetară, criza energetică globală și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și regionale. Toate acestea pot influența costurile de finanțare, puterea de cumpărare și activitatea companiilor.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, arată BNR.