Ionuţ Gologan lucra ca șofer, part-time, pentru o firmă de transport din Germania. Cărăușia de droguri l-a costat scump de prahovean, acesta fiind condamnat, în 2012, la moarte prin spânzurare pentru trafic de droguri.

Autoritățile române s-au luptat ani de zile pentru aducerea în țară a lui Ionuț Gologan, în ideea în care acesta să fie judecat și să execute pedeapsa într-o închisoare românească.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

”Copilul meu nu mai are dinți în gură și e piele și os”

Ionuț Gologan a fost crescut doar de tată (mama abandonându-l la naștere) și o bunică, acum în vârstă de 89 de ani. A fost un copil sărac și, spun vecinii, probabil tocmai această sărăcie l-a determinat să își dorească să facă bani repede și ilegal.

El a executat până acum zece ani de temniță grea, nouă ani în care, povestea Dumitru Gologan, ”băiatul meu a rămas fără dinți în gură, a fost bătut și chinuit, a slăbit piele și os de nimeni nu l-ar mai recunoaște”. Nouă ani de când telegeanul nu a mai văzut lumina zilei decât printre zăbrelele unei închisori cu condiții extrem de drastice, inumane chiar, conform Observatorul Prahovean.

Ionuţ Gologan, românul condamnat la moarte în Malaezia, a fost mutat din „Închisoarea Iadului”

„Îl așteptăm acasă, nu ne ajută nimenea. Nu ne ajută nimeni. Pe omul bogat îl ajută toți, dar la omul sărac nici boii nu-i trag. Nu dăm detalii despre Ionuț. Să îl aducă să-l vedem. Eu l-am crescut”, ne-a mărturisit, în urmă cu ceva timp, bunica lui Ionuț Gologan.

Malaezia va renunța la pedeapsa cu moartea, într-o inițiativă de modernizare a spațiului legislativ național.

Veste bună este Malaezia va aboli pedeapsa cu moartea obligatorie, a declarat vineri guvernul, într-o inițiativă salutată cu prudență de grupurile umanicare, fiind considerat un pas progresiv în această problemă a regiunii.

Într-o declarație, ministrul Justiției din Malaezia, Wan Junaidi Tuanku Jaafar, a transmis că pedepsele cu moartea pentru infracțiuni grave vor fi înlocuite cu „pedepse alternative”, la discreția instanțelor.

”Acest lucru arată accentul pus de guvern pe asigurarea că drepturile tuturor părților sunt protejate și garantate, reflectând transparența conducerii țării în îmbunătățirea sistemului de justiție penală”, a spus Jafaar, citat de CNN.

Legile relevante vor fi modificate, se arată în declarație, adăugând că vor fi efectuate cercetări suplimentare asupra pedepselor alternative pentru o serie de infracțiuni care presupun pedeapsa cu moartea, inclusiv infracțiunile legate de droguri.

La fel ca mulți dintre vecinii săi din Asia de Sud-Est, Malaezia are legi dure pentru droguri și stupefiante, inclusiv pedeapsa capitală pentru traficanți. Țara a publicat un moratoriu asupra execuțiilor în 2018, dar legile care impun pedeapsa cu moartea au rămas și instanțele au fost obligate să impună pedeapsa cu moartea obligatorie traficanților de droguri condamnați. Actele teroriste, crima și violul care au dus la moarte, de asemenea, se finalizează încă cu pedeapsa cu moartea obligatorie.

Decizia de vineri vine la trei ani după ce militanții pentru drepturile omului au criticat guvernul pentru că au renunțat la angajamentul anterior de a aboli în întregime pedeapsa capitală. Mișcarea de vineri a fost salutată de grupurile care militează pentru drepturile omului, care au spus că este un ”pas important înainte” pentru țară și pentru regiunea în general.

”Declarația publică a Malaeziei că va elimina pedeapsa cu moartea obligatorie este un pas important înainte – mai ales când ne gândim la modul în care tendințele privind pedeapsa capitală se îndreaptă exact în direcția opusă în țările vecine precum Singapore, Myanmar și Vietnam”, a spus Phil Robertson, director adjunct pentru Asia al Human Rights Watch.

Nu au fost efectuate execuții în Malaezia pe parcursul anului 2021, potrivit unui raport recent al Amnesty International despre execuții la nivel global.

Un sfert din țările lumii încă condamnă la pedeapsa cu moartea
În 1981, Franţa a fost ultima ţară din Comunitatea Europeană, precursoarea UE, care a abolit pedeapsa cu moartea.

Patruzeci de ani mai târziu, aproximativ 50 de ţări din lume aplică încă pedeapsa cu moartea, relatează duminică AFP, scrie Agerpres. Decapitarea, electrocutarea, spânzurarea, plutonul de execuţie sau injecţia letală: metodele sunt numeroase, subliniază organizaţia neguvernamentală Amnesty International în ultimul său raport, care de referă la anul 2020.

La sfârşitul anului 2020, Amnesty International număra 144 de ţări care au abolit pedeapsa cu moartea de jure sau de facto, adică nu au efectuat nicio execuţie în ultimii zece ani. Aceasta reprezintă aproape trei sferturi din statele lumii.

Dintre acestea, 108 au abolit prin lege pedeapsa cu moartea, pentru toate infracţiunile, potrivit ONG-ului. Aproape jumătate dintre acestea se află în Europa şi Asia Centrală.