Anunț oficial despre pensiile a peste 8 milioane de români: Sumele s-au dublat

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis datele despre pensiile la Pilonul II și se pare că cifrele sunt extrem de bune, cel puțin pentru unii. Primele 10 cele mai mari pensii plătite în primele 3 luni, în sistemul privat, depășesc 4,41 milioane de lei. În comparație, anul trecut, în aceeași perioadă, au fost date 3,27 de milioane de lei.

Pensiile private „duduie”. Cum pot fi încasaţi banii

Conform datelor de la ASF, cea mai mare pensie privată plătită a fost de 650.000 de lei. Nu se știe cine a încasat banii, dar cert este că suma este de-a dreptul uluitoare.

Cei peste 12.300 de beneficiari care au încasat activul din pilonul II de pensii în primele trei luni din 2025 au luat, în medie, 30.370 de lei, arată calculele Economica bazate pe ultimul raport ASF privind evoluția sistemul de pensii administrate privat. Suma este de departe cea mai mare din istoria sistemului (lucru deloc anormal având în vedere că sumele acumulate cresc de la an la an și din contribuții și din randamente), dar și dublă față de media anului 2024, fapt care nu poate fi explicat prin creșterea contribuției sau a randamentelor. În 2024, cei aproape 60.000 de noi pensionari sau moștenitori ai participanților decedați au încasat, în medie, doar 16.950 de lei.

De marți, 1 iulie 2025, ANAF intră la rupere cu amenzi de până la 10.000 de lei. Cine sunt românii vizați de Fisc

Alte articole

Indemnizaţiile de zeci de mii de euro lunar ar putea fi tăiate: „Într-o lună, cu aceşti bani s-ar putea cumpăra lejer o garsonieră. Nu putem tolera astfel de privilegii”

Veste bună pentru 8,3 milioane de români. Au peste 50.000 de lei în cont de care nici nu ştiu. Cum şi când pot fi utilizaţi

Între timp ASF a transmis aceste explicații și, pe lângă argumentele expuse și de noi în materialul inițial (acumularea de contribuții noi și randamentele obținute de administratori), aflăm că principalul motiv al creșterii este schimbarea structurii plăților. Mai precis, spune ASF, în primele trei luni din 2025 s-au plătit mult mai puține pensii de invaliditate decât în 2024, ceea ce a dus la creșterea mediei, plățile pentru invaliditate fiind, evident, mai mici decât cele pentru persoanele ajunse la vârsta pensionării.

„În primul trimestru al anului 2024 s-au efectuat 15.344 de plăți, reprezentând 302,18 milioane de lei. Din numărul total de plăți 47% au fost reprezentate de plățile  pentru pensii de invaliditate, cu un activ mediu de 13.492,57 de lei, față de plățile aferente  pensiilor pentru  limita de vârstă  al căror activ mediu a fost de 35.176,14 lei (reprezentând 31% din plăți).  În primul trimestru al anului 2025 s-au efectuat  un număr de 12.341 de plăți, reprezentând 374,82 de milioane de lei. Din numărul total de plăți 22% au fost reprezentate de plățile pentru pensii de invaliditate, având un activ mediu de 20.355,19 lei, față de plățile pentru  limita de vârstă , al căror activ mediu a fost de 42.946,88 de lei (reprezentând 53% din plăți). Astfel, se observă faptul că în primul trimestru al anului 2025 numărul de plăți de invaliditate a scăzut cu 62,04% față de aceeași perioadă a anului 2024 (de la 7216 plăți în T1 2024, la 2739 de plăți în T1 2025), fapt ce a dus la creșterea activului mediu plătit. Creșterea activului mediu este datorată celor 12 luni de contributivitate, aferente anului 2024, precum și a performanțelor obținute in acest an de către fondurile de pensii administrate privat. Numărul ridicat de pensii de invaliditate înregistrat in anul 2024 s-a datorat modificărilor legislative introduse prin Ordonanța de urgență nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, respectiva  faptului ca s-a introdus prevederea referitoare la plata activului către toți participații care beneficiază de o pensie de invaliditate în sistemul public”, au explicat cei de la ASF, într-un răspuns pentru Economica.

Citește și Angajații ANAF protestează din cauza tăierii sporului pentru condiții vătămătoare: ”Lumea este nemulţumită pentru că li se reduc veniturile”

Din mesajul transmis putem afla și la cât au ajuns deținerile medii ale participanților la sistem care au intrat la debut, în 2008, și au ieșit la pensie în 2025, la vârsta legală. În cei 17 ani, ei au acumulat, în medie aproape 43.000 de lei, o sumă cu mult mai mare decât media pe sistem cunoscută până acum.Prin comparație, activul mediu net se ridică undeva la sub 20.000 de lei per participant, cu mențiunea că el este calculat luând în seamnă și conturile goale sau alimentate parțial ori sporadic, adică circa jumătate din total.

În aceste condiții, având în vedere că în viitor activul va crește și mai rapid, dacă nu intervin situații de criză profundă, este foarte probabil ca un cotizant cu un stagiu de peste 30 de ani, care va ieși la pensie după 2038, adică, să ajungă să dețină, în medie de la 100.000 de lei în sus, o sumă importantă.

Deși aflat deja în al 16-lea an de existență, sistemul de pensii administrate privat nu are încă o lege de plată. În acrst moment, plățile se fac în baza unei norme ASF care spune, simplu, că beneficiarul poate opta pentru plata integrală a activului sau pentru plata eșalonată, pe maximum cinci ani. La Guvern și în Parlament au existat mai multe variante de lege de plată, însă, până la urmă, niciuna nu a parcurs traseul până la promulgare. Și în prezent este în discuție, la Ministerul Muncii, o variantă, venită chiar pe filiera ASF. Noul proiect, publicat de Ministerul Muncii, compilează, practic, mai multe încercări de până acum, într-o formă care include și forma clasică de plată a pensiilor (pensia viageră sau anuitățile), dar și posibilitatea retragerii întregii sume acumulate, pentru cei cu active sub un anumit nivel. Aceștia din urmă vor putea solicita o sumă forfetară care pornește de la 25% din activul net și poate ajunge și la 100%, în cazul celor cu pensii foarte mici.

În acest sistem privat, pensiile de la Pilonul II sunt peste 8,3 angajați din sistemul privat din România. Înseamnă 4,75% din salariul brut. Plata lor se face eșalonat de 5 ani, în 3 situații:

• atingerea vârstei de pensionare;
• invaliditate;
• decesul participantului (caz în care activul este încasat de moștenitori).

Amintim că doar jumătate din participanții la sistem au și cotizații la zi, ceea ce face ca suma medie din conturi să fie în prezent undeva sub 18.000 de lei, după 16 ani de existență a sistemului.  Totuși, pentru persoanele care au cotizat de la început și lunar, suma ajunge deja la proximativ 50.000 de lei, în condițiile în care grosul pensiilor vor începe să fie plătite abia după  2035-2036, aproximativ, când vor începe să iesă la pensie mare parte din cei înscriși automat în 2009.

Mai amintim și că, în prezent, pensiile private se plătesc fie integral fie în tranșe pe maximum cinci ani. Ele sunt supuse impozitării cu 10% pe valorile de peste 3.000 de lei și plății contribuției către sănătate. De la an la an, tot mai multe pensii intră la plată, fie că este vorba despre situații în care se împlinește vârsta legală, fie despre invalidități, fie despre decese (caz în care activul merge către moștenitori).

Conform proiectului amintit, pensiile se plătesc prin constituirea unor fonduri speciale de plată. Proiectul de Lege stabilește reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităților care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudențiale și cerințelor de funcționare aplicabile acestor entități. În cadrul procesului de elaborare a proiectului de lege au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor private, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii private prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria.

Pentru instituirea unei pensii private, activul acumulat ar trebui să fie de cel puțin 12 ori mai mare decât valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii (de 1.281 de lei). Astfel, 12 indemnizații sociale = 12X1.281 lei = 15.372 de lei.

Cea mai mare pensie privată plătită în primele trei luni din 2025 s-a apropiat de 650.000 de lei, arată date comunicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru Economica.net. 

„Suma celor mai mari 10 active plătite în primul trimestru al anului 2025 a fost de 4,41 mil. lei, iar  suma celor mai mari 10 active plătite în primul trimestru al anului 2024 a fost de 3,27 mil. lei. În trimestrul 1 an anului 2025 valoarea cea mai mare a unui  activ plătit  a fost de 649.329,54 lei.”, a transmis ASF.

Amintim că în sistemul de pensii administrate privat (Pilonul 2) contribuie obligatoriu peste 8,3 milioane de salariați din România, cu 4,75% din salariul brut. Plata activului se face fie integral fie eșalonat pe maximum 5 ani (la alegerea beneficiarului) în trei situații: atingerea v\rstei de pensionare, invaliditate și decesul participantului (caz în care activul este încasat de moștenitori).

În primul trimestru al anului 2024 s-au efectuat 15.344 de plăți, reprezentând 302,18 milioane de lei pentru pensiile private. Din numărul total de plăți 47% au fost reprezentate de plățile  pentru pensii de invaliditate, cu un activ mediu de 13.492,57 de lei, față de plățile aferente  pensiilor pentru  limita de vârstă  al căror activ mediu a fost de 35.176,14 lei (reprezentând 31% din plăți).  În primul trimestru al anului 2025 s-au efectuat  un număr de 12.341 de plăți, reprezentând 374,82 de milioane de lei. Din numărul total de plăți 22% au fost reprezentate de plățile pentru pensii de invaliditate, având un activ mediu de 20.355,19 lei, față de plățile pentru  limita de vârstă , al căror activ mediu a fost de 42.946,88 de lei (reprezentând 53% din plăți).

Astfel, se observă faptul că în primul trimestru al anului 2025 numărul de plăți de invaliditate a scăzut cu 62,04% față de aceeași perioadă a anului 2024 (de la 7216 plăți în T1 2024, la 2739 de plăți în T1 2025), fapt ce a dus la creșterea activului mediu plătit. Creșterea activului mediu este datorată celor 12 luni de contributivitate, aferente anului 2024, precum și a performanțelor obținute in acest an de către fondurile de pensii administrate privat. Numărul ridicat de pensii de invaliditate înregistrat in anul 2024 s-a datorat modificărilor legislative introduse prin Ordonanța de urgență nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, respectiva  faptului ca s-a introdus prevederea referitoare la plata activului către toți participații care beneficiază de o pensie de invaliditate în sistemul public”, au explicat cei de la ASF, într-un răspuns pentru Economica.net.

Din mesajul transmis putem afla și la cât au ajuns deținerile medii ale participanților la sistem care au intrat la debut, în 2008, și au ieșit la pensie în 2025, la vârsta legală. În cei 17 ani, ei au acumulat, în medie aproape 43.000 de lei, o sumă cu mult mai mare decât media pe sistem cunoscută până acum.Prin comparație, activul mediu net se ridică undeva la sub 20.000 de lei per participant, cu mențiunea că el este calculat luând în seamnă și conturile goale sau alimentate parțial ori sporadic, adică circa jumătate din total.

În aceste condiții, având în vedere că în viitor activul va crește și mai rapid, dacă nu intervin situații de criză profundă, este foarte probabil ca un cotizant cu un stagiu de peste 30 de ani, care va ieși la pensie după 2038, adică, să ajungă să dețină, în medie de la 100.000 de lei în sus, o sumă importantă.