BNR a numărat banii românilor care nu se află în bănci. „În anul 2024, numerarul aflat în afara sistemului bancar şi-a păstrat o serie de tipare sezoniere. Astfel, factorii sezonieri cu frecvenţă anuală au avut un rol important în evoluţia acestui indicator, rate lunare ridicate de creştere fiind consemnate în următoarele perioade: aprilie (4,2 la sută), sub influenţa sărbătorilor pascale; noiembrie (1,6 la sută) şi decembrie (2,7 la sută), pe fondul solicitărilor ridicate de numerar specifice perioadei sărbătorilor de iarnă; iunie (1,6 la sută) şi august (1,5 la sută), sub influenţa efectuării concediilor. În restul lunilor, valoarea numerarului în afara sistemului bancar a consemnat creşteri de amplitudine mai mică (0,9 la sută în iulie şi septembrie, 0,7 la sută în februarie, 0,6 la sută în martie şi octombrie) sau chiar a scăzut (-1,6 la sută în mai şi -0,2 la sută în ianuarie)”, se menţionează în raportul citat de Agerpres.
Valoarea maximă a numerarului aflat în afara sistemului bancar în cursul anului 2024, respectiv 134,553 miliarde lei (+14,7% faţă de vârful anului 2023), a fost atinsă în data de 20 decembrie 2024, pe fondul solicitărilor ridicate de numerar specifice perioadei sărbătorilor de iarnă.
La finele anului 2024, în afara sistemului bancar se aflau aproape 1,94 miliarde bancnote, în creştere cu 13,3% faţă de sfârşitul anului 2023 şi 5,873 miliarde monede, în creştere cu 3,9% faţă de sfârşitul anului 2023. Valoarea bancnotelor aflate în afara sistemului bancar la finele anului 2024 a fost cu 14,3% mai mare faţă de anul anterior, iar valoarea monedelor era cu 5,8% mai mare.
Creşteri ale numărului de bancnote aflate în afara sistemului bancar s-au înregistrat la toate cupiurile: 1 leu (+16,1%), 5 lei (+5,4%), 10 lei (+5,4%), 50 lei (+11,1%), 100 lei (+8,8 %), 200 lei (+20,4%) şi 500 lei (+12,3%).
La cupiura de 20 lei, pusă în circulaţie la data de 1 decembrie 2021, numărul de bancnote aflate în afara sistemului bancar la finele anului 2024 a fost cu 188,4% mai mare decât la finele anului anterior.
Potrivit sursei citate, cupiura de 100 lei a fost cel mai intens folosită, ponderea acesteia în numărul total de bancnote în afara sistemului bancar fiind de 25,9%, aceasta fiind urmată de cupiurile de 1 leu (24,9%) şi de 200 lei (14%). Cea mai mică pondere în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar a revenit cupiurii de 500 lei (0,9%).
„Având în vedere momentul lansării în circulaţie a noii bancnote cu valoarea nominală de 20 lei, ponderea acesteia în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar, la finele anului 2024, a fost de 2,1 la sută”, se mai arată în raport.
Bancnotele utilizate preponderent la alimentarea ATM au continuat să fie dominante în valoarea totală a bancnotelor aflate în afara sistemului bancar: cupiura de 200 lei a avut o pondere de 41,5%, fiind urmată de cea de 100 lei (38,4%) şi de cea de 50 lei (9,9%).
Numărul de monede a crescut faţă de 2023 la toate cupiurile, procentele fiind cuprinse între 1,8% în cazul monedei de 1 ban şi 7,5% în cel al monedei de 50 bani. Cele mai mari ponderi în numărul total de monede aflate în afara sistemului bancar au revenit monedei de 10 bani (42,7%) şi celei de 5 bani (25,9%).
Din punct de vedere valoric, cupiurile de 50 bani şi 10 bani acopereau 88,8% din valoarea monedelor în afara sistemului bancar, ponderea dominantă revenind monedei de 50 bani (56,3%).
În anul 2024, fiecărui locuitor îi reveneau 102 bancnote şi 308 monede din cele aflate în afara sistemului bancar, cu 12 bancnote, respectiv cu 11 monede mai mult decât la sfârşitul anului 2023.