Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Curs BNR interbancar 9 martie 2026

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 65.023 milioane de euro, la 28 februarie, în scădere faţă de ianuarie, când acestea erau de 65.812 milioane euro.

Alte articole

Viceguvernatorul BNR vine cu vești bune pentru români: „2026 trebuie să fie, pentru România, anul fondurilor europene”

Consilierul BNR Eugen Rădulescu afirmă că România are un deficit de 30% la colectarea TVA: „Înseamnă că avem un sistem corupt până în măduva oaselor”

”La 28 februarie 2026, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 65.023 milioane euro, faţă de 65.812 milioane euro la 31 ianuarie 2026”, anunţă luni BNR.

Avertismentul unui fost ministru de Finanţe: Lumea a intrat în antecamera celei mai mari crize financiare din istorie

În cursul lunii au avut loc intrări de 3.574 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor  şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 4.363 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 1.259 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 14.616 milioane euro, precizează BNR..

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2026 au fost de 79.639 milioane euro, faţă de 80.033 milioane euro la 31 ianuarie 2026.

Plăţile scadente în luna martie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează aproximativ  638 milioane euro.

Bursele europene se prăbuşesc la deschidere

În timp ce petrolul a depăşit pragul de 100 de dolari, bursele continentului european au deschis în scădere semnificativă luni dimineaţă. La ora locală 9:00 (10:00, ora României), Parisul înregistra pierderi de 2,29%, Frankfurtul de 2,50% şi Londra 1,26%, relatează AFP.

Cu aproximativ patruzeci de minute înainte de deschiderea burselor europene (la ora 10:00, ora României), contractele futures ale principalilor indici, care reflectă tranzacţiile efectuate înainte de deschidere, înregistrau scăderi semnificative: bursa din Paris pierdea 2,71%, bursa din Frankfurt se prăbuşea cu 2,60%, Londra ceda 0,97%, iar Milano 1,99%.

Ce este Terminalul Bloomberg, tastatura care poate costa până la 30.000 de dolari pe an. Este folosită și de BNR și Ministerul Finanțelor

„Pieţele europene ar urma să deschidă în scădere puternică în această dimineaţă, în urma căderii observate vineri pe Wall Street şi pe fondul intensificării creşterii preţului petrolului”, a comentat John Plassard, responsabil cu strategia de investiţii la Cité Gestion Private Bank.

Cu câteva ore mai devreme, bursele asiatice au înregistrat, de asemenea, scăderi, pe fondul tensiunilor persistente din Golf şi al creşterii spectaculoase a preţului petrolului.

La Tokyo, indicele de referinţă Nikkei a încheiat ziua în scădere cu 5,19%, la 52.728,72 puncte.

La Seul, indicele Kospi a încheiat ziua în scădere cu 5,96%.

Taipei a pierdut 4,43%, Sydney 2,85%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 1,49% în jurul orei 06:30 GMT (8:30, ora României).

FMI, avertisment dur: războiul din Orientul Mijlociu lovește direct în portofele

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, leagă direct riscurile de preț de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

Georgieva a vorbit luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo. Mesajul a fost direct: dacă prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului, inflația globală urcă cu 40 de puncte de bază.

Directoarea FMI a transmis un mesaj dur factorilor de decizie din întreaga lume.

„Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea.

Sfatul său: autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească pentru ele înainte ca acestea să devină realitate.