Oamenii vor plăti la energie electrică facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, chiar şi la un tarif de 1,3 lei pe kilowatt, ceea ce pentru marea majoritate a populaţiei va fi o problemă majoră, a afirmat miercuri consultantul economic Adrian Negrescu.

„Nu suntem atenţi la economie, ne interesează doar să luăm nişte decizii, din păcate, care să dea bine la televizor, să dea bine în presă. Dar, dincolo de aceste decizii care par la prima vedere pozitive, se ascund multe semne de întrebare legate de cum vor fi implementate aceste noi reglementări de la 1 ianuarie, care va fi efectul lor. (…) Chiar şi la 1,3 lei pe kilowatt, oamenii vor plăti facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, ceea ce pentru marea majoritate a populaţiei va fi o problemă majoră. Nu mai vorbesc, pe de altă parte, de zona de business, companiile care activau şi care voiau să facă investiţii în acest domeniu şi care îşi văd practic activitatea limitată de acest nou cadru legislativ care a impus nişte măsuri, unele de-a dreptul aberante, legate de profitabilitate şi de modul în care îţi poţi dezvolta nişte investiţii predictibile pe termen mediu şi lung”, a afirmat Adrian Negrescu.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

Analistul Adrian Negrescu, despre legea salarizării: ”Impactul ...

Ministerul Agriculturii demarează plățile subvenției pentru ...

În opinia sa, „exemplul celor de la Enel, de la CEZ, de la Exxon”, va fi urmat şi de alte companii, iar 2023 va fi anul în care mulţi dintre jucătorii străini din piaţa românească să îşi facă exitul, să plece către alte pieţe regionale.

Schimbări radicale pentru români din ianuarie 2023. Cine primeşte bani mai mulţi la leafă/pensie, cine plăteşte taxe majorate şi de unde vin scumpirile

„Se pot duce în Bulgaria, în Ungaria, acolo unde mediul de business este unul mai predictibil şi mai favorabil din prisma protejării banilor investitorilor. Aceste companii nu vin într-o ţară doar pentru a face cifră de afaceri, vor profit – şi ni se pare foarte normal să reuşim măcar să le oferim un cadru fiscal, un cadru de desfăşurare a business-ului, care să le permită să vadă dincolo de ce se întâmplă în lunile următoare, să aibă un cadru stabil pentru următorii 10-15 ani. Ştiţi care este cel mai bun exemplu de mod aberant în care se întâmplă lucruri în piaţa de energie? Din punctul meu de vedere este cazul Hidroelectrica, cea mai mare companie cu cel mai mare potenţial din piaţa românească, care, în acest moment, nu reuşeşte să emită facturi către clienţii săi. Marea majoritate a clienţilor n-au mai primit facturi din luna iunie a acestui an. Gândiţi-vă, suntem în decembrie şi nici măcar în decembrie, acum, nu au fost emise facturi”, a spus consultantul economic.

Hidroelectrica, cele mai mic facturi

Potrivit acestuia, pentru mulţi dintre clienţii Hidroelectrica care s-au bucurat de preţul foarte mic la energie pe care îl plătesc, probabil primele zile ale anului viitor „vor aduce un adevărat coşmar din punct de vedere financiar”, pentru că va veni o factură care va trebui plătită în termen de 45 de zile şi care va cuprinde toate aceste luni, aproape mai mult de jumătate de an, în care practic nu au fost emise facturi.

„Anul 2022 a fost cel mai greu an de după revoluţie în piaţa de energie din România, cu multe semnale negative care au bulversat lanţurile economice, au bulversat economia românească într-o perioadă în care inflaţia a tăiat puternic din competitivitatea companiilor româneşti. Vedem, din păcate, din ce în ce mai mulţi investitori care vor să plece din piaţă. Mă refer la aceste semnale transmise de Enel, cel mai mare jucător din piaţa de energie, CEZ-ul care, de asemenea, îşi propune să iasă din piaţă – şi nu mai vorbim de Exxon Mobile care şi-a vândut filiala din România către Romgaz pentru proiectul Neptun Deep”, a mai spus Adrian Negrescu.

Noi tarife la energie electrică de la 1 ianuarie 2023. Cine va mai beneficia de preț plafonat și cine trebuie să depună declaraţie la furnizorul de energie
În opinia sa, sunt unele „semnale importante” care, pentru investitorii străini, pentru cei care vor să facă bani în sectorul energetic, alături de legislaţia „complet haotică” în 2022 au ridicat şi ridică în continuare multe semne de întrebare legate de investiţii. El a subliniat că marea problemă în momentul de faţă, din perspectiva energetică, este lipsa acută de investiţii în sistem.

„Am devenit din ce în ce mai puternic dependenţi de importurile de pe Piaţa Zilei Următoare (PZU), ceea ce este absurd pentru o ţară care are resurse energetice, dar pentru care, iată, nu reuşim să atragem investitori, să impunem practic un mecanism de piaţă care să funcţioneze şi care să aducă acestor jucători în piaţă care pot să facă investiţii profit, pentru că despre asta este vorba până la urmă, dincolo de lucrurile care ţin de predictibilitatea business-ului pe care îl fac acolo. Legea care a fost promulgată aseară (marţi – n. r.) de preşedintele Iohannis vine să ridice şi mai multe semne de întrebare – şi cred că toată discuţia de până acum legată de cele cinci ordonanţe din zona de energie, care au bulversat practic atât populaţia, cât şi companiile, şi-au găsit un fel de bomboană pe colivă cu această decizie luată în Parlament, care vine să instituie o culme din punctul meu de vedere a birocraţiei româneşti. Să pui consumatorii, aproape 9 milioane de oameni, să vină cu declaraţii pe proprie răspundere pentru a beneficia de un preţ compensat la energie mi se pare o prostie fără margini”, a susţinut Negrescu.

În ceea ce priveşte sectorul economic, consultantul precizează că „sunt atât de multe probleme generate de aceste schimbări de ordin legislativ, de ordin financiar în zona de energie, încât e aproape o misiune imposibilă să-ţi faci buget în zona firmelor de producţie, în contextul în care preţurile la energie, la gaze, la carburanţi fluctuează de la o lună la alta”.

Totodată, el a precizat că 2022 a fost un an dificil, un an în care a fost aproape imposibil să poată fi făcută o predicţie legată de ce se va întâmpla în zona petrolului, în zona energiei, în zona gazelor. Printre cauzele menţionate au fost: războiul din Ucraina, precum şi alte măsuri la nivel internaţional care au venit şi au bulversat pieţele de energie.

„Peste toate acestea am venit şi noi, la nivel local – şi fără să avem o minimă viziune legată de ceea ce ne dorim din punct de vedere al perspectivelor pieţei de energie, cu tot felul de ordonanţe. (…) Ne-am făcut singuri probleme prin aceste decizii – ne-am îngropat multe dintre lanţurile economice – şi am ajuns într-o situaţie în care, mă uitam pe datele de la Registrul Comerţului, sunt aproape 100.000 de companii care riscă să se închidă în primele luni ale anului viitor din cauza costurilor din ce în ce mai mari cu utilităţile, cu zona asta logistică”, a adăugat Adrian Negrescu.

Vouchere pentru facturi la energie. Când intră banii pe card şi cum se va face plata

Banii de la stat pe care românii îi vor primi pentru plata facturilor vor putea fi folosiți până la finalul lui 2023. Prima tranșă de bani, în valoare de 700 de lei, va ajunge în buzunarele românilor în luna februarie a anului următor, iar cea de-a doua tranșă în luna septembrie.

Prețul final pentru consumatorii casnici a crescut în ultima perioadă cu până la 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale.

În ceea ce privește energia termică în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 de lei/Gcal.

Cine beneficiază de aceste vouchere pentru facturi. Conform pro­pu­ne­rii de ordo­nan­ță, vor bene­fi­cia de cei 1.400 de lei următoarele categorii de români:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

b) persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

c) familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare;

d) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Regional pentru perioada de programare 2014–2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014–2020.

Cum vor ajunge voucherele de facturi către beneficiari

Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română” S.A, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura fondurile pentru acordarea acestor ajutoare prin virarea sumelor în contul bancar al CN Poșta Română SA.

Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijinul aferent unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia. Listele detaliate cu persoanele/ familiile care au dreptul să primească acest ajutor pentru facturi vor fi comunicate CN Poșta Română de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Șase noi tranșe de 250 de lei pentru alimente și mese calde
Tot în 2023, MIPE va asigura finanțarea din fonduri europene (Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) și din fonduri de la bugetul de stat plata tichetele sociale în valoare de 250 de lei la 2 luni pentru alimente și mese calde, potrivit unui alt proiect de Ordonanță de urgență publicat pe site-ul Ministerului.

Mai mulți beneficiari de vouchere sociale. Potrivit propunerii de act normativ, vor avea dreptul la aceste ajutoare:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;

b) persoanele – copii și adulți -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;

c) familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;

d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;

e) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Veniturile menționate sunt cele nete, determinate prin adunarea tuturor veniturilor pe care le poate avea o persoană: pensii din acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din premii și jocuri de noroc sau venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru beneficiarii nou introduși de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu ocazia actualizării listelor cu beneficiari vor fi eliberate noi suporturi electronice. În cazul ultimelor liste transmise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în 2023, distribuția și alimentarea cardurilor nou emise pot fi realizate până la data de 31 martie 2024.