Președintele Nicușor Dan a precizat, la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Naţională” din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, că moldovenii au dat un exemplu întregii lumi prin păstrarea limbii române și a identității, în ciuda presiunilor Rusiei, iar acum ei dovedesc că sunt „mai europeni decât europeni” și că locul Republicii Moldova e în Uniunea Europeană.
În discursul său, președintele Nicușor Dan a subliniat importanța limbii române ca element de identitate și responsabilitate comună, dar și legăturile strânse dintre România și Republica Moldova.
„Sunt deosebit de onorat să fiu împreună cu dvs. aici, mulțumesc, domnule președinte, pentru invitație”, și-a început discursul Nicușor Dan, adăugând că, încă din 2011, Ziua Limbii Române este celebrată oficial și la București. Șeful statului român a propus, în mod simbolic, ca „Marea Dictare Națională” să fie preluată și în România, „începând cu clasa politică”.
De asemenea, Nicușor Dan a vorbit despre limba română: „Eu tot timpul am considerat limba română un dat. M-am născut, am vorbit, am făcut școala în limba română. Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta dusă în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și identitate. Și acum, din nou, sunteți un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă, pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași tipuri de presiuni. Dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”.
„Limba română este, dincolo de a fi o identitate, o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și Republica Moldova sunt țări care au valori comune, care au nevoie una de cealaltă. Este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, a mea personală, toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a continuat președintele României.
„Marea Dictare Națională” a adunat mii de participanți în capitala Chișinău, marcând Ziua Limbii Române și reafirmând unitatea culturală și spirituală de pe ambele maluri ale Prutului.
„Vă mulțumesc pentru prezența la cea de-a treia ediție a Marii Dictări Naționale – un eveniment care a devenit o tradiție tot mai apreciată. Faptul că numărul participanților crește de la un an la altul demonstrează că limba română ne adună, ne unește și ne inspiră. Domnule președinte, prezența dumneavoastră aici, la Chișinău, este un semn de prietenie și de solidaritate, dar mai ales o dovadă că limba română rămâne cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului. Ea ne poartă istoria, ne păstrează cultura și ne leagă de valorile și tradițiile noastre. Însă limba română nu trebuie celebrată doar o singură zi pe an, ci trebuie onorată și cinstită în fiecare zi – atunci când alegem să vorbim corect, să scriem îngrijit, să folosim cu drag expresiile și bogăția vocabularului ei. Astfel, o păstrăm vie și o transmitem generațiilor viitoare.
Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare. Mai mult, limba română nu este doar limbă oficială a Uniunii Europene, ci este răspândită pe întreg continentul și dincolo de el. Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile.
Mă bucur totodată că în ultimii ani au fost create condiții tot mai bune pentru ca cetățenii ce aparțin minorităților etnice din Republica Moldova să poată învăța limba română. Este un pas important, pentru că limba română ne poate apropia unii de alții, indiferent de comunitatea din care provenim. Ea are puterea de a ne uni și de a ne ajuta să construim, împreună, o societate mai solidară și mai puternică. Vă mulțumesc tuturor pentru dragostea și grija față de limba noastră, față de limba română. Vă urez tuturor succes la Marea Dictare Națională. Indiferent de rezultatele pe care le veți obține, sunteți cu toții câștigători – pentru că vă pasă de felul în care scrieți și pentru că ați ales să luați parte la această sărbătoare. Vă mulțumesc încă o dată – și să urăm cu toții limbii române un călduros „«La mulți ani!»”, a transmis Maia Sandu.