Anunţul lui Kovesi care provoacă fiori în rândul celor care au fraudat fonduri UE: Vom investiga în special frauda împotriva fondurilor

”Priorităţile noastre vor fi legate de investigarea eficientă, recuperarea daunelor şi îndeplinirea principalelor obiective care sunt stipulate în reglementări”, a spus primul procuror-şef european în acest scurt interviu audio publicat la 3 decembrie.

”Din punctul meu de vedere este o decizie istorică pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori pentru a investiga infracţiunile şi sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiţie vom constitui pilonul principal în justiţie şi vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni”, a mai spus Laura Kodruţa Kovesi, prezentându-şi viziunea şi planurile de a lupta împotriva fraudei UE, transmite Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene a validat formal la 14 octombrie numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.

Kovesi a fost selectată de pe o listă scurtă de trei candidaţi propuşi de un comitet de selecţie independent şi în urma unei cereri deschise de candidaturi. În cursa pentru acest post s-au mai aflat francezul Jean-Francois Bohnert şi germanul Andres Ritter.

Alte articole

Scandal suburban pe fonduri UE. Pîslaru: „S-a făcut rahatul praf”/ Câciu: „Hoţul strigă hoţii!”

Bilanţul aderării la UE: cât a dat şi cât a primit România, profit de 71 de miliarde de euro pentru noi

În calitate de primul procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Procurorul-şef european va organiza activitatea EPPO, instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

De asemenea, procurorul-şef european va reprezenta EPPO în contactele cu instituţiile UE, statele membre şi ţările terţe. Va avea doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, proveniţi din toate ţările participante, care va fi responsabil de definirea strategiei şi a regulamentului intern şi de asigurarea coerenţei între diferite cazuri şi în cadrul aceluiaşi caz.

EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020.

Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Cele cinci state care nu participă încă – Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.

Laura Codruţa Kovesi, cetăţean român, a ocupat în cursul carierei sale în România diverse funcţii de procuror.