Laura Codruța Kovesi avertizează că viitorul Parchetului European (EPPO) este pus în pericol de lipsa resurselor financiare, întârzierile legislative și atitudinea unor oficiali europeni față de anchetele procurorilor.
Într-un interviu pentru POLITICO, șefa instituției, al cărei mandat de șapte ani se apropie de final, a descris dificultățile întâmpinate în construirea și funcționarea EPPO și a criticat ceea ce consideră a fi lipsa de sprijin din partea decidenților europeni.
Laura Codruța Kovesi a caracterizat această funcție drept „cel mai greu oc de muncă” din cariera sa și a avertizat că instituția ar putea fi slăbită fără o decizie politică explicită, prin măsuri administrative și bugetare care îi limitează capacitatea de a investiga fraudele împotriva bugetului Uniunii Europene.
„În momentul în care părăsesc funcția, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există o replică foarte cunoscută acolo: «La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând». Din păcate, este adevărat. Mă tem că Parchetul European va fi eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face treaba.”
Una dintre principalele probleme semnalate de Kovesi este diferența dintre numărul de procurori europeni delegați de care instituția are nevoie și resursele efectiv disponibile. Deși necesarul estimat este de 230 de procurori, finanțarea și personalul alocat permit funcționarea cu aproximativ 180.
Laura Codruța Kovesi a oferit exemplul Poloniei, unde EPPO avea nevoie de 24 de procurori europeni delegați, însă numărul disponibil este de numai 15. Ea a atras atenția și asupra situației din Ungaria, unde Comisia Europeană ar fi propus doar jumătate din bugetul solicitat pentru desfășurarea activității.
„Toată lumea știe că suntem copleșiți de muncă și înțeleg că există multe priorități, dar trebuie să vedem dacă aceasta este o situație reală sau doar un pretext. Aici surpriza vine din Polonia. Am convenit că avem nevoie de 24 de procurori europeni delegați. Așteptările erau uriașe, iar credibilitatea noastră este în joc. În acest moment, avem doar 15. Așadar, cum putem fi credibili în Polonia? Și în Ungaria am explicat exact de ce buget avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus jumătate din suma necesară”, a declarat Kovesi.
În opinia sa, insuficiența resurselor afectează nu doar volumul de muncă al procurorilor, ci și capacitatea instituției de a răspunde așteptărilor publice și de a investiga eficient infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
O altă nemulțumire privește amânarea revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea Parchetului European. Laura Codruța Kovesi susține că a cerut încă din 2021 începerea acestui proces, însă demersul nu a avansat în ritmul necesar.
„Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat — și eu care credeam că România este complicată.
Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuții interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalității și vedem că organizațiile criminale se extind, fraudând bugetul UE și bugetele naționale.
În mijlocul acestui context ar trebui să se afle lupta împotriva criminalității organizate. În schimb, avem discuții interminabile despre cum să complicăm viața procurorilor și discutăm mult despre acest registru comun de primire a dosarelor.
Dacă există bani pentru a avea acest nou registru în format electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, întreabă Kövesi retoric.
Aceasta a atras atenția și asupra atitudinii unor persoane cu funcții importante în instituțiile europene atunci când sunt chemate să ofere declarații în cadrul unor anchete.
„În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că așa trebuie să faci. La Bruxelles, uneori există senzația că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii, și nu te prezinți”, spune ea.
Șefa EPPO a criticat și reacțiile unor politicieni care susțin independența justiției, dar contestă activitatea procurorilor atunci când anchetele ajung în apropierea cercului lor de interese.
„Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi și nu te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi și au agendă politică. Dacă am aștepta să nu fie alegeri undeva în Europa, nu am mai lucra niciodată”, a continuat Kovesi.
Întrebată dacă ar schimba ceva în modul în care a condus Parchetul European, Kovesi a tranșat dur problema: „Nimic. Aș face aceleași lucruri, dar poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul.”
În privința planurilor sale după încheierea mandatului, aceasta a evitat să ofere detalii și a insistat că prioritatea sa rămâne instituția pe care o conduce.
„Să nu vorbim despre planurile mele personale. Să ne concentrăm asupra EPPO. O să vedem ce va fi după ce îmi voi încheia mandatul”, a încheiat Kovesi.