Anunțul momentului de la BNR. Ce se întâmplă cu economia și banii românilor

După o lună cu recorduri negative, cu iz de colaps, vin în sfârșit vești ceva mai bune dinspre BNR.

Iulie a însemnat o creștere istorică a datoriei externe, primim acum o injecție de optimism de la instituția condusă de Mugur Isărescu. Pe scurt, optimismul se datorează atât faptului că evoluția datoriei s-a temperat semnificativ și investițiile străine directe au crescut, cât și unei premiere – deficitul pentru bunuri (format în principal din mâncare și haine) a fost depășit de excedentul de euro intrați în țară din activitatea de transporturi și cea din telecomunicații și IT.

În august, conform datelor  BNR, România a importat bunuri în valoare mai mare cu aproape două miliarde de euro decât exporturile, sumă ceva mai mică decât deficitul înregistrat în fiecare lună a acestui an. Pentru prima dată însă în acest an, excedentul de euro provenit din activitatea de transporturi și cea din telecomunicații și IT a depășit deficitul din comerțul cu alimente și haine (principalele elemente din categoria bunuri). Mai exact, deficitul la categoria bunuri a crescut în august cu 1,94 de miliarde de euro, în timp ce excedentul cumulat din transporturi și IT a urcat cu 1,95 de miliarde de euro.

Altfel spus, transportatorii și IT-iștii ”ne-au plătit” mâncarea și hainele din import, scrie economica.net.

Alte articole

BNR a plătit 1.100.000 de euro pe fructe de mare, pește și legume. Cum se apără instituția: „Sunt cheltuieli curente”

Judecătorii CCR își iau adio de la prima de pensionare de 180.000 de lei. Prima de 500.000 de lei de la Banca Națională a României rămâne în picioare

De obicei, din sectorul de servicii în România intră mai multă valută decât iese, principalele motoare ale acestui excedent fiind chiar veniturile din transport (transportul internațional este foarte dezvoltat contribuind cu peste 2,5% la formarea PIB și având peste 275.000 de angajați) și sectorul de telecomunicații și IT (în principal servicii de outsourcing prestate din România de companii multinaționale, dar nu numai). Se adaugă la plusuri și „servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor”, mai cunoscut ca ”loan”, adică firme din România (marea majoritate din domeniul textilelor) care produc pentru branduri cunoscute din afara țării. În afară de servicii, România mai are plusuri doar la veniturile din fonduri europene și la transferurile lucrătorilor români din afara țării (deși și aici excedentul scade, având în vedere că lucrătorii străini din România trimit și ei sume tot mai mari în țările de proveniență), mai notează sursa citată.

Citește și Dator vândut statului, FCSB a intrat sub lupa ANAF. Clubul lui Becali, pierderi de peste 93 de milioane lei în ultimii 5 ani

În ultimii ani însă, excedentul din servicii nu a mai reușit să acopere deficitul din categoria bunuri, cu atât mai puțin să îl depășească. De altfel, așa cum se poate vedea și în graficele de mai sus, pe parcursul anului 2025, diferențele au fost semnificative, cu un maxim de 50 la sută în aprilie, când am avut un deficit de trei miliarde de euro la categoria bunuri și un plus de doar 1,5 miliarde de euro, cumulat, din transporturi și IT. Vești bune vin și dinspre datoria externă, care a crescut cu circa 2 miliarde de euro în august față de iulie, revine în parametrii ultimului an și jumătate, după ce, în iulie, marcase un record istoric de aproape 8 miliarde de euro, inclusiv pe fondul unor vârfuri de plată care au presupus rostogolirea împrumuturilor. Cresc și investițiile străine directe, care ajung la aproape 4,7 miliarde de euro, cu peste 400 de milioane de euro mai mult decât în perioada ianuarie-august 2024, conform datelor BNR.

Pe de altă parte, tot potrivit reprezentanților BNR, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18,789 de miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2025, în creștere cu 4,38 la sută comparativ cu 18,001 miliarde de euro în perioada similară din 2024. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 de milioane de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 de milioane de euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 45 de milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 377 de milioane de euro.

În perioada ianuarie-august 2025, investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 4,685 de miliarde de euro (comparativ cu 4,224 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,251 de miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,434 de miliarde de euro.

Datoria externă totală a crescut cu 18,807 miliarde de euro, la 222,317 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 172,852 de miliarde de euro la 31 august 2025 (77,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,5 la sută față de 31 decembrie 2024, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2025 nivelul de 49,465 de miliarde de euro (22,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,9 la sută față de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8 la sută în perioada ianuarie – august 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2025 a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024, mai precizează BNR.

Citește și Salariile angajaților ANAF care nu fac treabă vor fi tăiate cu 10 la sută! Bonusuri cu același procent pentru cei performanți