Anunțul neașteptat venit din Letonia: „Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a lovi obiective de pe teritoriul Rusiei!”

Edgars Rinkēvičs, ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, a declarat că Ucraina ar trebui să aibă liber să lovească obiective militare de pe teritoriul Rusiei, în timp ce respinge atacurile asupra infrastructurii sale critice, potrivit Bloomberg.

„Ar trebui să le permitem ucrainenilor să folosească arme pentru a ținti situri de rachete sau câmpuri aeriene de unde sunt lansate aceste operațiuni”, a declarat marți ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics într-un interviu acordat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la București.

Aliații „nu ar trebui să se teamă” de o escaladare, a adăugat el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citiți și: Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Letonia. România, armată pe bază de voluntariat

Alte articole

Rusia, răzbunare după atacurile asupra depozitelor Wildberries: îi lasă desculţi pe ucraineni, a bombardat masiv depozite cu pantofi sport

Diana Șoșoacă, denunțată la Parchet pentru trădare din cauza relației cu Rusia: „A preluat tezele oficiale ale agresorului și a încercat să renegocieze granițele statului”

Ministrul de Externe al Letoniei a mai spus că alte câteva state membre cred, de asemenea, că Ucraina în general nu ar trebui să aibă restricții cu privire la modul în care folosește armele primite din Occident, dar acest lucru depinde în cele din urmă de fiecare stat atunci când decide ce arme să furnizeze Kievului.

Washingtonul a refuzat până acum să furnizeze avioane de luptă, arătând că evaluările potrivit cărora aeronavele nu ar îmbunătăți perspectivele Ucrainei. Introducerea armelor cu rază mai lungă de acțiune a stârnit îngrijorări că acest conflict ar putea escalada sau se poate extinde pentru a include Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Aceste îngrijorări sunt împărtășite de reprezentantul Michael McCaul, republicanul texan care urmează să preia funcția de președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților odată ce republicanii vor prelua controlul Camerei în ianuarie. Într-un interviu, el a declarat că astfel de atacuri ar eroda sprijinul public pentru Ucraina, conform newsweek.ro

De asemenea, președintele Letoniei, Egils Levits, președintelui Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintelui Poloniei, Andrzej Duda, și președintele României, Klaus Iohannis, au semnat vineri o declarație comună privind securitatea europeană în Estul Europei și susținerea Ucrainei în fața invaziei rusești.

„România este aliatul UE și NATO care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Și am fost un susținător activ și onest încă din prima zi, și vom continua să fim și pe viitor. Am prezentat acțiunile concrete și multidirecționale ale României. Am facilitat intrarea în România a unui număr de aproximat 3 milioane de ucraineni, i-am primit cu brațele deschise. România a facilitat exportul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina care au tranzitat teritoriul nostru, în vederea sprijinirii economiei ucrainene și a efortului său de război, dar și pentru gestionarea corespunzătoare a crizei alimentare globală”, a declarat Klaus Iohannis.

Citiți și: Ţările baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, au luat decizia radicală de a interzice accesul cetăţenilor ruşi pe teritoriul lor