AP cere instanţei supreme să stabilească dacă descrierea insuficientă a faptei atrage nulitatea absolută a procesului verbal

Avocatul Poporului a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în sensul de a stabili dacă descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa menţiunilor privind fapta săvârşită, atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie sau echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă.

”În opinia Avocatului Poporului, insuficienta descriere a faptei în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atrage incidenţa art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv nulitatea relativă”, precizează reprezentanţii instituţiei, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, demersul s-a datorat faptului că în practica judecătorească au existat orientări jurisprudenţiale diferite.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unele instanţe au apreciat că cerinţa agentului constatator de a realiza o descriere în concret a acţiunii săvârşite are o natură imperativă şi au anulat procesele verbale de contravenţie, iar pentru altele, descrierea insuficientă a faptei contravenţionale reţinute în sarcina petentului echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a actului sancţionator.

Alte articole

Sindicaliștii cer Avocatului Poporului să atace la CCR noua lege a salarizării: „Constituția și legea nu se suspendă și nu se încalcă”

Federația Sindicatelor din Penitenciare cere intervenția Avocatului Poporului la CCR privind legea salarizării unitare

”S-a susţinut că nulitatea absolută, necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, intervine în temeiul art. 17 numai atunci când menţiunile cu privire la faptă, descrierea acesteia sau prezentarea ei lipsesc cu desăvârşire, în timp ce nulitatea relativă, condiţionată de vătămare, este incidentă în temeiul art. 16 atunci când prezentarea faptei este deficitară, neputându-se stabili, de exemplu, elemente din care să reiasă gravitatea faptei sau forma de vinovăţie a contravenientului”, precizează Avocatul Poporului.

Totodată, Avocatul Poporului menţionează că ”situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict şi limitativ determinate în cuprinsul art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 (lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator)”.

”Regimul nulităţii absolute este unul particular, aceasta fiind sancţiunea aplicabilă în cazul încălcării unor norme legale care protejează interesul general al societăţii; iar aplicarea ei presupune o vătămare prezumată absolut şi care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenţie”, se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, se sancţionează cu nulitate relativă, petentul trebuind să facă dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

”Actul de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură”, se mai arată în comunicat.