Aplicaţiile de pe telefonul mobil, posibilă sursă pentru furtul de date personale

Aplicaţiile se constituie astfel în baze de date vândute infractorilor cibernetici care le utilizează pentru furturi din conturi bancare, scrie capital.ro. 

„Cu siguranţă aţi primit mesaje pe mail că aţi câştigat ceva, să cumpăraţi ceva ieftin, chiar gratis. Mulţi aţi dat click pe acele link-uri. Mecanismul funcţionează aşa: un infractor cibernetic cumpără 10 milioane de adrese de mail, care costă cam 1.000 de dolari. Infractorul plăteşte prin bitcoin, în speranţa că nu va fi niciodată depistat. Dar, ca să trimiţi 10 milioane de mail-uri de pe contul de Google sau Yahoo, pe de o parte durează, pe de alta 99,8% sunt blocate de filtrele de spam. Atunci infractorul cumpără un mecanism prin care să le trimită. Un astfel de mecanism costă cam 5.000 de dolari. Dar 10% din mail-urile trimise ajung la destinatar, adică un milion”, a explicat Toma Cîmpeanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).

Potrivit acestuia, jumătate dintre mail-urile primite sunt deschise, ceea ce arată curiozitatea celui care primeşte mail-ul, iar 10% dintre cei care deschid accesează adresa indicată, în timp ce 5.000 de destinatari introduc datele solicitate în pagina web, de obicei aceleaşi pe care le cere un magazin online. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astfel, infractorul face rost de 5.000 de seturi de date privind datele bancare. Paguba per card este de 60 de dolari. Deci infractorul a investit sub 20.000 de dolari şi câştigă 300.000 de dolari. Profit de 1.500%”, a mai spus Cîmpeanu. 

Alte articole

EXCLUSIV Petre Roman critică măsurile de austeritate ale premierului Ilie Bolojan: „Politica de reformă nu a fost politică de reformă, a fost vorba numai de tăieri”

Elena Udrea, o mamă împlinită! Premiul câștigat de fiica fostei ministre la un concurs internațional: „Ne-a făcut din nou niște părinți atât de fericiți”

El a explicat şi cum se constituie bazele de date cu adrese de e-mail pe care infractorii cibernetici le cumpără. 

„Spre exemplu, aplicaţia lanternă de pe telefonul mobil vă solicită la instalare acces la agendă, la SMS-uri, la parole, acces la tot. (…) Prin social media! Mulţi se plâng că sunt prea multe reglementări, că suntem puşi să ne dăm tot felul de date la bănci etc. Dar cu cea mai mare plăcere, singuri, ne punem toată viaţa pe Facebook, pe Twitter ş.a.m.d. Din trei miliarde de utilizatori de internet în lume, două treimi au conturi pe social media şi 1,7 miliarde au conturi active. 600.000 de conturi de Facebook sunt compromise zilnic”, a explicat reprezentantul Asociaţiei. 

Pe de altă parte, Cîmpeanu a precizat că, din punctul de vedere al securităţii calculatoarelor, doar 1%, la nivel mondial, sunt fără vulnerabilităţi, iar 99% sunt vulnerabile la atacuri simple. În plus, nu mai avem de-a face cu simplii hackeri, ci cu grupuri informatice organizate, transfrontaliere. 

„De exemplu, un singur grup infracţional a produs pagube de un miliard de dolari în doi ani, cu 100 de bănci targetate din 30 de ţări. Metoda? Convingeau pe cei care puteau să facă tranzacţii că şeful lor le transmitea să facă tranzacţii dintr-un cont în altul. 68% din sumele pierdute nu pot fi recuperate”, a subliniat preşedintele ANSSI. 

El a reamintit şi de virusul care a produs cea mai mare pagubă până în prezent. 

„A apărut în 2004, este un virus polimorf, adică anti-viruşii nu îşi prea dau seama când apare în sistem, se răspândeşte prin mail. Scopul este de a permite atacatorului să preia controlul calculatorului victimei care a fost suficient de naivă să dea click pe un attachament la mail. Paguba estimată este de 38,5 miliarde de dolari”, a arătat Toma Cîmpeanu.