Peste 2.000 de medicamente IEFTINE riscă să dispară din România din cauza taxei clawback. Reacţia Ministerului Sănătăţii

Dintre cele peste 2.000 de medicamente, 62% costă sub 25 de lei. APMGR cere trecerea la calculul diferențiat al taxei clawback în acest an sau la plafonarea acesteia.

"Tragem un semnal de alarmă legat de disponibilitatea medicamentelor ieftine, accesibile, generice pentru pacienții români și, concomitent cu asta, credem noi că și industria locală a producătorilor medicamentelor generice va suferi enorm. Credem că situația actuală va determina retragerea și mai multor medicamente ieftine generice de pe piață. Problema cea mai arzătoare este taxa clawback. Temerea noastră este că pe baza evoluției va ajunge la 30% la sfârșitul anului. Este o situație absolut dramatică, care pune în dificultate toți producătorii de medicamente generice, în special pe cei locali", a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.

Potrivit acestuia, "un clawback de 30% anualizat înseamnă că industria farmaceutică, producătorii de medicamente, contribuie cu 2,6 miliarde de lei la finanțarea medicamentelor din România", potrivit Agerpres.

Președintele APMGR a susținut că această creștere a taxei clawback ar duce la dispariția unor medicamente esențiale pentru milioane de pacienți, mai ales cei cronici, medicamente care se adresează unor arii terapeutice de bază pentru boli precum cele cardiovasculare și digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central și ale aparatului respirator.

Adrian Grecu a arătat că, din 2016 și până în primăvara acestui an, au fost introduse 42 de noi molecule pe lista de medicamente compensate generând un consum suplimentar anual de aproximativ 70 de milioane de lei.

"Introducerea a noi molecule este benefică pentru pacient și pentru sistemul de sănătate, la fel și micșorarea plafonului de compensare pentru pensionari. Dar noi, producătorii de medicamente generice, nu mai putem finanța acest consum de care nu noi suntem responsabili. (...) Revenind la cele 42 de molecule noi, estimăm că într-un an de zile ar putea avea impact măcar de 70 de milioane", a spus Grecu, care a adăugat că și pacienții și economia vor pierde.

"Un produs cu cât este mai ieftin, cu atât impactul clawback este mai mare, de aceea riscul de dispariție este mai mare pentru medicamentele generice. (...) Și plafonarea taxei clawback la 16 % ar fi o soluție, o gură de aer pentru noi și restul industriei. Deja, la momentul acesta, suntem atât de disperați încât suntem deschiși să acceptăm orice ofertă. Să fim invitați la discuții, putem să găsim și altă alternativă numai să găsim soluții, să ieșim din impasul acesta", a completat Adrian Grecu.

Recţia Ministerului Sănătăţii: Dreptul pacienților la medicamente ieftine nu va fi afectat

Reprezentanții Ministerului Sănătății au anunţat joi că se lucrează la strategia privind piața medicamentelor și importatorilor, ca replică la anunţul APMGR.

"Ministerul Sănătății este primul și cel mai important avocat al drepturilor pacienților români. Sub nicio formă și în niciun fel de circumstanțe nu vom accepta ca dreptul pacienților la medicamente ieftine și de calitate să fie pus sub semnul întrebării. În aceeași măsură, sub absolut nicio condiție, nu vom permite ca medicamentele de pe piața românească să fie afectate în raport cu numărul, cantitatea sau prețul acestora. Ministerul Sănătății și Guvernul României au la dispoziție instrumente și mijloace legale, pe care le vor folosi, pentru a se asigura că accesul cetățenilor la medicamente ieftine și de calitate nu este periclitat", se arată într-un comunicat al MS.

Totodată, Ministerul Sănătății precizează că, în parteneriat cu specialiștii din Ministerul de Finanțe, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sub coordonarea premierului, lucrează la strategia privind piața medicamentelor și importatorilor.

"În acest sens, au avut loc mai multe runde de întâlniri și consultări cu reprezentanții producătorilor de medicamente din România, iar vocea lor a fost auzită. Suntem siguri că împreună vom găsi cele mai bune soluții care să avantajeze pacienții români, fără să afecteze însă activitatea companiilor. Ne dorim un parteneriat onest, corect și transparent cu fiecare companie de medicamente care își desfășoară activitatea în țara noastră", informează ministerul.