Aproape 5.500 de persoane, în AREST la domiciliu sau sub control judiciar în ultimele şase luni

Potrivit Poliţiei Române, în prima jumătate a anului, la nivel naţional, au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 5.493 de persoane, dintre care pentru 1.520 magistraţii au dispus măsura arestului la domiciliu, pentru 3.958 s-a luat măsura controlului judiciar şi pentru alte 15, măsura controlului judiciar pe cauţiune.

Din datele Poliţiei Române rezultă că, la 1 iulie, erau în supraveghere 6.097 de persoane, dintre care 602 în arest la domiciliu, 5.458 în control judiciar şi 37 în control judiciar pe cauţiune.

În perioada ianuarie – iunie au fost înregistrate preschimbări ale unor măsuri preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri, ca urmare a încălcării obligaţiilor impuse inculpaţilor, comiterii unor noi infracţiuni de către aceştia ori condamnării în cauzele respective sau în alte dosare.

Încălcarea obligaţiilor stabilite de organele judiciare au constat în principal în neprezentarea la organul de poliţie pentru semnarea graficului de prezenţă, contactarea celorlalţi inculpaţi, martori sau părţi vătămate, nerespectarea traseului de deplasare stabilit de poliţie în cazul persoanelor arestate la domiciliu, lipsa nejustificată de la domiciliu sau comiterea unei alte infracţiuni, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Alte articole

Călin Georgescu, atac dur la adresa Guvernului Bolojan, după ce le-a impus călugărilor plata CASS: „Ei se roagă zi și noapte pentru popor, iar acest Guvern păgân îi pune la zid”

Piedone, în fața polițiștilor pentru controlul judiciar în ciuda încercărilor de scăpa de această măsură

Astfel, măsura controlului judiciar a fost schimbată în arest la domiciliu în 27 de cazuri, în arestare preventivă în 209 cazuri, în internare în centrul de detenţie în patru cazuri şi în internare în centrul educativ în alte opt cazuri. De asemenea, controlul judiciar a încetat ca urmare a condamnării cu executare în 172 de cazuri şi după condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, sub supraveghere, în alte 49 de cazuri.

Măsura arestului la domiciliu a fost schimbată în arestare preventivă pentru 87 de persoane, în internare în centrul de detenţie în trei cazuri şi în internare în centrul educativ în alte două cazuri. Pentru alte 87 de persoane a încetat măsura arestului la domiciliu ca urmare a condamnărilor la închisoare, dintre care 67 cu executare şi 20 cu suspendare, sub supraveghere.

Unele măsuri de supraveghere au încetat ca urmare a decesului persoanei care făcea obiectul supravegherii, în şase cazuri sau ca urmare a încetării procesului penal, în 122 de cazuri, a precizat Poliţia Română.

De asemenea, în 1.640 de cazuri au fost revocate măsurile de către organele judiciare care le-au dispus, iar pentru 2.856 de persoane, măsurile de supraveghere au expirat, nefiind prelungite de magistraţi.

Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la structurile de supraveghere judiciară. Aceştia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară îşi respectă obligaţiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanţa.

Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghere, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.