Aproape o treime dintre români sunt „împliniţi şi echilibraţi”, iar 20% se declară „nevoiaşi”

După cum şi-au evaluat satisfacţia legată de viaţă în general, gradul de autoapreciere şi starea de fericire din momentul în care au completat chestionarul, respondenţii au fost de asemenea împărţiţi în patru categorii: nefericiţi (39 la sută), aproape fericiţi (22 la sută), fericiţi (25 la sută) şi profund fericiţi (14 la sută).

Totodată, au fost cuantificate 12 domenii pentru fiecare dintre cele patru categorii: bunăstarea materială, relaţiile personale, educaţia, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta şi cultura, relaţia cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/administraţia publică.

„Nevoiaşii” cuantifică 20,3 la sută din populaţie şi sunt mai degrabă singuri (necăsătorit, divorţat, separat sau văduv), cu venit pe gospodărie sub 1.400 de lei). Mărimea gospodăriei din care aceştia fac parte este mai mică de trei persoane, iar cei mai mulţi au un singur membru în gospodărie.

Ei sunt în mare parte angajaţi şi casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plăţile către creditori şi, când au bani în plus, înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale.

Alte articole

Cum poți să rămâi fără sute de euro în aeroport. Greșeala care te lasă fără bani chiar înainte de îmbarcare

Culiţă Sterp, prins în mijlocul unui scandal fiscal. „Dacă adun banii daţi la ANAF, vă iau două case!”

„Nevoiaşii” sunt oameni prea implicaţi în rutina lor zilnică, muncind din greu pentru a acoperi cheltuielile cu coşul zilnic de cumpărături. Astfel, dezechilibrul dintre timpul alocat muncii şi timpul liber, precum şi insuficienţa financiară îi împiedică să-şi ofere micile plăceri care i-ar putea face să se simtă mai bine.

Vieţile lor tind să fie limitate, iar pentru că au acces doar la resurse limitate, deseori simt că lumea se schimbă prea repede, se simt confortabil doar cu ceea ce le este familiar şi sunt preocupaţi în principal de siguranţă şi securitatea personală, potrivit autorilor studiului.

Totodată, rezultatele studiului au indicat faptul că „nevoiaşii” tind să nu fie caracterizaţi de o motivaţie principală importantă, în general find obligaţi să-şi satisfacă nevoile de baza, în loc să-şi îndeplinească dorinţele.

„În căutarea drumului” cuantifică tot 20,3 la sută din populaţie. În acest segment intră predominant femei, cu vârste între 18 – 24 de ani şi 55 – 64 de ani, cu venituri sub 1.400 de lei. Cei mai mulţi sunt căsătoriţi, fără serviciu sau cu un job „de nevoie”.

Autorii studiului au precizat că deşi situaţia profesională şi materială acţionează în detrimentul fericirii, activităţile educaţionale, de artă şi cultură, plus înclinaţia către socializare aduc o uşoară contrabalansare.

În acest segment se înregistrează cea mai mare proporţie de persoane fără loc de muncă (28 la sută), casnice (7,9 la sută) şi studenţi (8,7 la sută). Ca şi în cazul „nevoiaşilor”, este mai probabil să întârzie plăţile către creditori, iar în cazul unor cheltuieli urgente, principalul impuls este de a împrumuta bani de la prieteni. Când au bani în plus, înclină să îi cheltuiască pe bunuri materiale, iar acest lucru îi face fericiţi.

Pe de altă parte, 31,8 la sută din acest segment sunt angajaţi cu normă întreaga şi înregistrează cel mai mic scor în evaluarea „muncii actuale ca interesantă” sau, cu alte cuvinte, nu consideră că activitatea lor îi reprezintă. Nu se simt împliniţi cu ceea ce fac, ceea ce conduce la pierderea încrederii în sine şi implicit la scăderea nivelului de fericire, susţin autorii studiului.

Totodată, educaţia, arta şi cultura au un rol important în viaţa lor, determinând îmbunătăţirea stării de spirit. Persoanele din acest segment au o reţea bună de prieteni şi rar se simt singuri. Fiind tineri sau aproape de pensionare, relaţiile pe care le au aduc fericirea într-o măsură mai mare decât realizările profesionale. Acestea le conferă energie, care nu este utilizată acum de societate, dar are potenţial de a fi exploatată. Încrederea în mediul de afaceri şi autorităţi este o problemă importantă a acestui segment, se mai arată în concluziile studiului.

„Familiştii” reprezintă segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54,7 pe scala de la 1 la 100) şi reprezintă 17,4 la sută din populaţie. În această categorie intră predominant femei, cu vârste între 35 şi 44 ani, care probabil se află în concediu de creştere a copilului, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnici.

Potrivit autorilor studiului, este mai puţin probabil ca persoanele din acest segment să locuiască în Bucureşti, acestea fiind din oraşele mici, au cea mai numeroasă familie, cel mai probabil doi sau mai mulţi copii şi au o stare de sănătate bună ce le permite să îşi desfăşoare activităţile zilnice relativ uşor. Sunt mari consumatoare de servicii sociale: de sănătate, transport public, parcuri şi spaţii în aer liber.

Aceste persoane sunt orientate către crearea unui mediu sănătos şi echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1.400 de lei) şi lipsa realizărilor profesionale (ce acţionează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familial, mai scriu autorii studiului.

„Carieriştii” reprezintă cel mai mic segment, 13,7 la sută din populaţie, au un nivel de fericire peste medie (61,5 pe scala de la 1 la 100), bazat în principal pe realizările profesionale şi câştigul financiar, care le oferă statut, prestanţă şi identitate.

În acest segment intră predominant bărbaţi, cu vârste între 35 şi 44 ani, cu domiciliul în Bucureşti sau în oraşele mari, care au în general venituri mari (2.000 – 4.000 de lei), cei mai mulţi având doi membri în gospodărie.

Fiind de vârstă medie, aceştia sunt cumpărători echilibraţi, cheltuind bani atât pe bunuri materiale (probabil pentru a-şi utila casa), cât şi pe experienţe de viaţă care îi ajută să-şi creeze relaţii, arată autorii studiului.

Locul de muncă i-a disciplinat şi familiarizat cu provocările şi din acest motiv ei văd o mulţime de îmbunătăţiri ce trebuie realizate de către administraţia publică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educaţie. Lipsa timpului liber şi lipsa încrederii în autorităţile publice sunt factori ce le afectează gradul de fericire, potrivit rezultatelor studiului.

„Împliniţi şi echilibraţi” este segmentul care cuantifică cel mai mult, respectiv 32,6 la sută şi prezintă cel mai ridicat index de fericire – 69,9. Persoanele din acest segment sunt mai înaintate în vârstă, provin mai degrabă din oraşe mici, au o famile mai numeroasă decât media (70 la sută dintre ei au minim trei membri în gospodărie), sunt angajate şi au venituri de peste 2.000 de lei. Aceştia reuşesc să achiziţioneze ceea ce îşi doresc, deşi câteodată sunt nevoiţi să renunţe la ieşirile în oraş, potrivit studiului.

Locul de muncă este important pentru „împliniţi şi echilibraţi” din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber, familia şi prietenii fiind extrem de importanţi pentru ei. Aceştia au învăţat să se bucure de orice moment (prin exerciţii fizice, activităţi artistice şi culturale) şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru, stabilitate şi un nivel de fericire constant. Ei ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor şi autorităţilor. Acest segment înregistrează cea mai ridicată tendinţă de a cheltui bani pe experienţe de viaţă, susţin autorii studiului.

Studiul National Happiness a fost realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătăşel şi Strategescu punct ro, cu suportul The Happiness Initiative and Personality and Well-Being Laboratory de la San Francisco State University.

Cercetarea a fost efectuată în perioada septembrie – octombrie, pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi, populaţie urbană activă din toate regiunile, cu vârste între 18 şi 64 de ani, care au avut de răspuns la mai multe întrebări online. Marja de eroare este de plus/minus trei la sută.