Aproximativ 30 de tineri la „maratonul democraţiei”, în Piaţa Victoriei

Aproximativ 30 de persoane au alergat, sâmbătă după-amiază, în jurul clădirii Palatului Victoria, îmbrăcaţi în echipament sportiv, unii dintre ei purtând steaguri. Participanţii la "maratonul democraţiei” spun că aceasta este forma lor de protest faţă de Guvern şi că prin mişcare vor să înceapă "schimbarea României".

11 feb. 2017, 14:04
Aproximativ 30 de tineri la „maratonul democraţiei”, în Piaţa Victoriei

UPDATE: În a douăsprezecea zi de proteste faţă de Guvern, 30 de tineri au ales să-şi manifeste nemulţumirile faţă de actuala conducere a executivului alergând 42 de kilometri în Piaţa Victoriei, pe trotuarele bulevardelor Kiseleff, Aviatorilor şi în jurul Palatului Victoria, dând, astfel, 21 de ture pe un traseu în formă de „V”, de la „victorie”. Îmbrăcaţi în echipamente sportive pentru a avea lejeritate în mişcări, dar şi pentru a rezista mai bine celor opt grade cu minus, protestatarii au purtat drapele şi benzi albe cu sloganul „#rezist”. „Maratonul democraţiei” s-a încheiat după aproximativ şase ore, când patru dintre maratonişti au reuşit să ducă la bun sfârşit kilometrii propuşi.

Tinerii – îmbrăcaţi în echipament sportiv, unii dintre ei cu bluze pe care scrie România – s-au întâlnit pe trotuarul de la Muzeul Antipa şi au alergat pe trotuar, pe bulevardul Aviatorilor, până la Aleea Modrogan şi înapoi, pe Kisellef, după care au înconjurat clădirea Guvernului.

Ei spun că vor să facă un traseu de 42 de kilometri, vând să încercuiască de 21 de ori Piaţa Victoriei. „Este o formă de manifestare paşnică, îmbinăm două lucruri plăcute pentru noi: faptul că facem mişcare şi ne menţinem în formă şi că sfidarea lor faţă de oameni este luată în seamă. Vrem o schimbare în bine. Diseară şi mâine seară ne vedem la protest”, a spus unul dintre participanţi.

Horia Vasiliu, iniţiatorul maratonului, spune că aceasta este forma lor de protest faţă de Guvern. „Consider că prin acest protest curat şi prin mişcare putem iniţia o schimbare adevărată în România. Ducem cei 42 de kilometri la capăt, cu siguranţă. Nu am intenţionat să fim nici foarte mulţi. Vom alerga doar pe trotuare, nu vrem să încurcăm circulaţia. Traseul va fi în formă de „V” (victorie), până la Aleea Modrogan, ne întoarcem, Kiseleff, ne întoarcem şi vrem, în semn de protest, să înconjurăm şi Guvernul. Rămânem şi la protest, am fost în fiecare seară”, a spus el. Unul dintre tinerii care aleargă are o pancartă pe care scrie „Lupăm pentru o ţară curată”.

La ora transmiterii acestei ştiri, când maratonul este în desfăşurare, în faţa sediului Guvernului s-au strâns deja primii manifestanţi – aproximativ 20 de persoane, pentru cea de a douăsprezecea zi de proteste.

De asemenea, la această oră şi în faţa Palatului Cotroceni s-au adunat, pentru a şaptea zi consecutiv, aproximativ 20 de manifestanţi, cerând demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Ei au pancarte cu mesaje precum „Demisia”, „Iohannis nu e preşedintele meu”, „Ghinion, nu mai eşti preşedintele meu”, suflă în vuvuzele şi scandează „Demisia”.

Noi proteste de amploare au fost anunţate pe Facebook, atât pentru sâmbătă seară, cât şi pentru duminică, atunci când manifestanţii vor „să facă istorie”, prin numărul mare de participanţi. Ei au pregătit „Operaţiunea tricolorul”, propunându-şi ca la ora 21.00 să formeze un tricolor uman în faţa Guvernului cu ajutorul materialelor sau hârtiilor de culoare roşie, galbenă şi albastră.

Primele proteste în Piaţa Victoriei au avut loc în 31 ianuarie, în noaptea în care Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea codurilor penale şi proiectul de lege privind graţierea unor pedepse. În cele unsprezece zile de proteste, numărul record de manifestanţi a fost atins duminică, peste 280.000 de oameni protestând chiar în ziua în care Guvernul a abrogat Ordonanţa de Urgenţă privind codurile penale. Oamenii au spus că nu vor renunţa la proteste, pentru că Guvernul a minţit, a făcut un abuz adoptând o ordonanţă de urgenţă pentru a schimba prevederi din codurile penale, în beneficiul unor politicieni, şi trebuie să răspundă pentru ce a făcut şi să îşi dea demisia.