Aproximativ 40.000 de oameni din Vrancea, izolaţi de o săptămână VIDEO

Potrivit unei situaţii transmise, vineri, de CJ Vrancea, DN 2 N, sectorul Chiojdeni-Jitia, este închis, ceea ce înseamnă că satele Chiojdeni, Mărăcini, Seciu, Lojniţa, Luncile, Poduri, Cătăuţi, Tulburea sunt izolate, relatează Mediafax.

DN 2R Jitia Vintileasca este complet blocat, astfel că sunt izolaţi şi locuitorii satelor Jitia, Jitia de Jos, Cerbu, Măgura, Dealu Sării, Vintileasca, Tănăsari, După Măgura, Neculele, Bahnele, Poiana Stoichii. În zona DN 23-Focşani-Galaţi sunt blocate şi izolate localităţile Boţîrlău, Vulturu, Hînguleşti, Maluri, Vadu Roşca, Năneşti, Călienii Noi, Călienii Vechi, Măicăneşti, Belciugatele, Tătaru, Râmniceni, Slobozia, Boteşti, Stupina, în timp ce pe DN 23 B Măicăneşti-Ciorăşti sunt izolate localităţile Ciorăşti, Spătăreasca, Codreşti, Mihălceni, Satul Nou, Băleşti, Ciauru, Corneşti, Găvăneşti, Rîsova, Stolojani, Tălpăşeşti, Tămăşeşti, Voingeşti. Pe DN 23 A Focşani-Ciorăşti sunt blocate localităţile Tătăranu, Bordeasac Veche, Bordeasca Nouă, Mărtineşti şi Vîjiitoarea.

De asemenea, mai sunt izolate localităţile Voetin, Bogza, Caiata şi 12 sate din comuna Dumitreşti, precum şi localităţile Faraoanele şi Ciuşlea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan, până la orele prânzului primarii din 70 de localităţi au raportat că au nevoie urgentă de 174.070 de pâini, de 72.000 de kilograme de făină, de 39.570 kilograme de zahăr, de 48.620 kilograme orez, de 43.520 litri ulei, 87.500 kilograme de mălai, 31.300 kilograme de lapte praf, 84.100 litri de apă, 18.650 litri benzină, 231.300 litri motorină. Totodată, 36 de localităţi au solicitat medicamente, respectiv antigripale, antibiotice, medicamente pentru afecţiuni cardio-vasculare şi medicamente pentru afecţiuni renale.

Alte articole

Stare de alertă la granița României din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Măsura e valabilă 60 de zile

Starea de alertă la Salina Praid, prelungită până pe 9 septembrie 2025. Se execută lucrări de înălțare a barajului provizoriu

Marian Oprişan a susţinut din nou, vineri, că este necesară instituirea stării de alertă pentru declararea situaţiei de urgenţă în judeţul Vrancei, spunând că în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă opiniile privind instituirea stării de alertă sunt împărţite în funcţie de apartenenţa sau neapartenenţa politică.

„Majoritatea membrilor Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă împărtăşesc punctul de vedere al administraţiei publice judeţene, cu excepţia şefilor de instituţie, care sunt membri PDL. Cei mai vocali sunt directorul Direcţiei Agricole Vrancea, Costică Neaţă şi fostul prefect, care dacă ar fi fost vreo competenţă ar fi rămas prefectul judeţului”, a precizat Marian Oprişan.

Acesta a susţinut că prefectul refuză sistematic să instituie starea de alertă pentru declararea situaţiei de urgenţă, motivând că va mai face o analiză în acest sens.

„Sunt localităţi în care mai multe case sunt complet acoperite de zăpadă şi la care nu mai răspunde nimeni”, a susţinut Marian Oprişan.

De altfel, Oprişan i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, în care îl informează despre problemele cu care se confruntă judeţul din cauza zăpezii.

Prefectul de Vrancea, Sorin Hornea, afirmă însă că vineri în judeţ mai sunt doar nouă localităţi izolate şi că instituirea stării de alertă nu ar fi ajutat cu nimic, ci doar ar fi creat panică în rândul populaţiei.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a dispus, vineri, să trimită jandarmi şi pompieri de la Bacău în judeţul Vrancea, iar din Prahova către localităţi din judeţul Buzău, pentru a ajuta la salvarea de vieţi omeneşti.

Totodată, elicopterele din cadrul Unităţilor Speciale de Aviaţie din Bucureşti şi Iaşi acţionează, cu prioritate, pentru misiuni de salvare, în zonele afectate din judeţele Vrancea şi Buzău.

Potrivit legii, la nivel judeţean comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordrul ministrului Administraţiei şi Internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă. Comitetele locale, la rândul lor, declară starea de alertă cu acordul prefectului, pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

Starea de urgenţă pe întreg teritoriul ţării sau în anumite zone se instituie prin decret prezidenţial, contrasemnat de către primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile.

În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgenţă, preşedintele solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate. În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea. Starea de urgenţă poate fi prelungită de către şeful statului, cu acordul Parlamentului.