Arhiepiscopia Bucureștilor a dispus ștergerea portretelor lui Radu Gyr și Mircea Vulcănescu de pe o capelă din Capitală. Figurile controversate, înlocuite cu sfinți canonizați recent

Reprezentările grafice ale lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu și Valeriu Gafencu au fost înlăturate de pe pereții exteriori ai capelei din cadrul Parohiei Apărătorii Patriei II din București.

Arhiepiscopia Bucureștilor a dispus ștergerea portretelor lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu și Valeriu Gafencu de pe o biserică din Capitală

Decizia a fost luată la doar două zile după ce o investigație de presă a semnalat prezența acestor figuri asociate Mișcării Legionare sau condamnate pentru crime de război pe un lăcaș de cult.

Citește și : Povestea emoționantă a lui Nea Toni, bătrânul care la 78 de ani a ajuns pe străzi: ”Am rămas singur, fără nimic”

Potrivit informațiilor confirmate de Arhiepiscopia Bucureștilor, chipurile celor trei au fost șterse și înlocuite cu reprezentări ale unor sfinți canonizați recent de Biserica Ortodoxă Română: Sfântul Cuvios Visarion de la Lainici, Sfântul Ierarh Alexandru din Basarabia și Sfântul Cuvios Liviu Galaction.

Alte articole

O polițistă a fost rănită după ce o biserică s-a prăbușit, în Sălaj

Un tânăr, dus la poliție după ce a furat bani dintr-o biserică din Sectorul 2 din București

Instituția a explicat situația printr-o „eroare de supraveghere” în procesul de execuție a picturii exterioare și a subliniat că finanțarea pentru această parte a lucrării a provenit exclusiv din fondurile parohiei, nu din bani publici alocați prin Secretariatul de Stat pentru Culte.

În urma controversei publice, Arhiepiscopia a emis un comunicat de presă în care clarifică contextul, finanțarea lucrărilor și poziția Bisericii față de extremism. Redăm integral textul documentului:

„Cu privire la sesizările din presă referitoare la reprezentări controversate pe zidurile exterioare ale capelei mortuare a Parohiei Apărătorii Patriei II, Protoieria Sector IV Capitală, Arhiepiscopia Bucureștilor face următoarele precizări:

Capela mortuară a fost concepută ca un ansamblu memorial al victimelor închisorilor comuniste, în concordanță cu numele istoric al cartierului și parohiei: Apărătorii Patriei. Părintele paroh Mircea Alexă Uță este fiul doctorului Dumitru Uță (1915-1980), martir care a petrecut 23 de ani în închisorile comuniste de la Poarta Albă, Gherla și Aiud, cunoscut ca «doctorul fără de arginți» pentru dăruirea sa în tratarea tuturor deținuților, indiferent de apartenență politică.

În procesul de execuție și recepție a lucrărilor de pictură s-a comis o eroare de supraveghere, fiind incluse și câteva personaje controversate din punct de vedere istoric, neexistând în prezent o listă cu persoanele condamnate pentru crime de război sau ca susținători ai vreunei ideologii totalitare.

Imediat după sesizare, în data de 23 decembrie 2025, aceste reprezentări au fost repictate și înlocuite cu sfinți recent canonizați de Biserica Ortodoxă Română: Sfântul Cuvios Visarion de la Lainici, Sfântul Ierarh Alexandru din Basarabia și Sfântul Cuvios Liviu Galaction.

Privind finanțarea acestei picturi de către Guvernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, precizăm că suma de 25.000 lei, acordată de Secretariatul de Stat pentru Culte, în luna mai 2023, a fost utilizată exclusiv pentru pictura interioară a capelei (72 mp: turlă, tavan, pereți), recepționată în decembrie 2023. Pictura exterioară, unde au apărut reprezentările controversate, a fost executată ulterior (2024) și finanțată integral din fondurile parohiei, astfel că niciun leu din sprijinul oferit de Stat nu a fost folosit pentru lucrările în discuție.

Citește și : Veste bună pentru șoferii din România. Din 27 decembrie, pot lua permisul fără să mai dea sala. Cine scapă de examenul teoretic

Arhiepiscopia Bucureștilor recunoaște insuficienta supraveghere a picturii exterioare a capelei mortuare din cadrul Parohiei Apărătorii Patriei II și reafirmă că Biserica Ortodoxă Română condamnă orice formă de extremism, onorând memoria tuturor victimelor regimurilor totalitare cu discernământ istoric”.