Arhiepiscopul Tomisului a cerut instanţei emiterea unor adrese către DNA şi SRI pentru a lămuri cine a strâns probele în dosarul său

Un nou termen în dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene a avut loc, marţi, la Curtea de Apel Constanţa.

Suplimentul de expertiză solicitat la termenul anterior a fost finalizat la sfârşitul săptămânii trecute, iar părţile nu au avut timp să ia act de conţinut, solicitând un nou termen pentru studierea documentului.

De asemenea, avocaţii Arhiepiscopului Tomisului au cerut instanţei trimiterea unor adrese către DNA Constanţa şi către SRI pentru a se vedea dacă au fost încălcate competenţele materiale în privinţa urmăririi penale în contextul protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii. Astfel, documentele respective ar urma să lămurească modul cum au fost strânse probele în acest dosar, dacă au existat echipe mixte, formate din reprezentanţi ai DNA şi ai SRI şi de asemenea modul cum au fost făcute înregistrările telefonice din acest dosar.

Procurorul DNA de şedinţă a menţionat că nu se opune acestei cereri, precizând, însă, că se impune doar emiterea unei adrese doar către Direcţia Naţională Anticorupţie, nu şi către SRI.

Alte articole

Dosarul generalului Zisu. DNA ar fi găsit 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri de lux la domiciliul lui Cătălin Zisu

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

În cele din urmă, judecătorul Cristian Deliorga a decis să admită solicitarea Arhiepiscopului Tomisului, fiind emise astfel adrese către DNA Constanţa şi către SRI pentru lămurirea aspectelor semnalate.

Avocatul Înalt Prea Sfinţitului Teodosie, Maria Vasii, a mai cerut instanţei ridicarea sechestrului asigurator dispus de către procurori pe conturile Arhiepiscopului şi ale Arhiepiscopiei. Pronunţarea pe această din urmă cerere a fost stabilită pe data de 3 aprilie.

Instanţa a decis ca următorul termen pe fondul cauzei să aibă loc pe 17 aprilie.
Procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
De asemenea, au mai fost trimişi în judecată, în libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi Aurelian Ştefan, la data faptei tot mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru tentativă la aceleaşi infracţiuni.

Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.

“În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.

De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.

“Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.