Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, va afla pe 5 iunie sentinţa judecătorilor

Decizia pe care o vor lua judecătorii nu va fi definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe 22 iunie, judecătorii amânaseră pronunţarea în acest dosar pentru 29 iunie.

DNA a cerut instanţei condamnarea lui Teodosie la perioada maximă prevăzută de lege şi achitarea prejudiciului creat, de aproape 1,4 milioane de lei, în timp ce avocatul acestuia a solicitat achitarea clientului său.

Avocatul lui Teodosie, Maria Vasii, a precizat că Arhiepiscopia Tomisului nu a fost notificată de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) privind nereguli cu suprafeţele de teren pentru care au fost cerute fonduri europene.

Arhiepiscopul Tomisului a spus în faţa instanţei de judecată că faptele din rechizitoriul întocmit de anchetatori în acest dosar nu există, precizând că nu se simte incriminat de nicio acuzaţie care i se aduce.

Alte articole

Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA, audiat la CSM

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propus șef la DIICOT, audiat la CSM: Nu sunt mulțumit de cum funcționează DIICOT la nivel național. Pe droguri de mare risc nu stăm foarte bine

DNA a solicitat pedeapsa cu închisoarea şi pentru alţi patru inculpaţi în dosar, iar pentru un altul, condamnarea cu suspendare, apărătorii acestora solicitând însă achitarea.

Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, şi alţi cinci inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu APIA, pentru a primi fonduri europene.

În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 de hectare), situate în zona denumită „Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/”vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

În declaraţiile depuse apare şi un alt aspect fals, şi anume că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu, printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care parcelele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie, conform DNA.

Ancheta procurorilor mai arată că au fost obţinute pe nedrept fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică, în sumă totală de 1.392.964 de lei.