Armand Goșu, istoricul de serviciu al tinerilor frumoși și liberi, față în față cu argumentele. Cum a ajuns un expert școlit la Moscova să demonizeze instituțiile statului

Armand Goșu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București și „expert în spațiul ex-sovietic” a oferit, recent, un interviu bizar pentru News.ro în care s-a întrecut în speculații și acuzații atât de ciudate, încât până și cei mai aprigi conspiraționiști ar fi mândri de cuvintele sale. Ba chiar s-ar bucura, pentru că un așa-numit expert, un profesor universitar, le validează argumentele pe care le-au auzit în TikTok-uri repetitive, acompaniate de muzică patriotică românească realizată cu inteligență artificială chinezească.

Expertul școlit la Moscova acuză SRI că a vrut să dea lovitură de stat

Armand Goșu susține că Serviciul Român de Informații (SRI) minte atunci când spune că a acționat din timp asupra atacului hibrid rusesc, realizând o manipulare publică „copiată din manualele KGB-ului”. Dar suveraniștii nu pot răsufla ușurați, pentru că motivul pentru care SRI nu ar fi acționat este pentru că a încercat să „dea o lovitură de stat împreună cu rușii și că au fost în spatele lui Călin Georgescu”.

Așadar, din partener al curentului suveranist, care atacă instituțiile statului pentru disfuncționalitatea lor, Armand Goșu extinde argumentul și susține că Georgescu este o creație a aripii rusești a serviciilor noastre de informații, care au vrut să pună mâna pe putere alături de Rusia. Trădare! Trădare! Trădare!

„Pot să zică orice serviciile secrete de la noi! E puţin probabil să se fi întâmplat lucrul ăsta! Ele produc o cantitate uriaşă de hârtii şi nimeni nu se pricepe mai bine ca un ofiţer de informaţii să acopere cu hârtii! De fapt, administraţia românească excelează în acest lucru. Dar felul în care, de pildă, acum câteva zile a fost lansat pe surse în presă că rapoartele serviciilor atenţionau… Nimeni n-a văzut acele rapoarte!

Alte articole

SRI primește 92,8 milioane de lei la rectificarea bugetară, în plină criză. Ilie Bolojan alocă mai mulți bani partidelor politice decât pentru Educație

Ilie Bolojan şi Nicuşor Dan, dezacord pe şefii SRI şi SIE. Premierul agreează politicieni, preşedintele vrea civili

Citește și : Ilie Bolojan dezvăluie de ce a dat mai mulți bani serviciilor secrete: „Au fost în situaţia de a nu-şi putea acoperi integral salariile”

Asta e o operaţiune de manipulare, de acoperire, de mistificare a adevărului specifică serviciilor secrete! Care vor să îndepărteze orice suspiciune asupra lor şi să arunce suspiciunea asupra politicienilor: „Băi, noi suntem impecabili, nu suntem noi în spatele lui Georgescu! N-am pregătit noi o lovitură de stat, n-am lucrat noi pe mână cu ruşii! Voi, politicienii, sunteţi de vină! Noi v-am atenţionat!”. Am mai văzut lucruri de genul ăsta, este o practică specifică KGB-ului”, a precizat Armand Goșu.

Mai mult, întrebat dacă SRI are capacitatea să elimine influența rusească din România, Goșu a menționat că: „Acum nu are! Poate pe viitor… Cu o nouă conducere, poate o să aibă. Acum, nu!”.

Aceste declarații total nefondate ar reprezenta, într-o țară serioasă, un derapaj grav la adresa siguranței naționale. Asta nu numai pentru că îi mobilizează pe cei anti-sistem, care simt că au de partea lor un exponent al sistemului politic, un istoric consacrat în societatea românească. Dar și pentru că îi macină și pe cei care erau convinși, până atunci, de ipoteza autorităților.

Foarte suspect este că Armand Goșu, aprig luptător împotriva lui Vladimir Putin și a Federației Ruse, este tolerat și chiar promovat într-o societate în care serviciile secrete au o „aripă moscovită”, care vrea să pună mâna pe putere dar nu este lăsată să facă asta de „aripa occidentală”. Iar aripa occidentală este și ea trădătoare, pentru că ar încerca să „îngroape” adevărul. Și vorbim de aripi pentru că nu este posibil ca generalul Anton Rog, șeful diviziei Cyberint a SRI, cel mult apreciat de tefeliști, să fie și el vreun moscovit.

Armand Goșu este chiar o personalitate publică care predă la una dintre cele mai mari universități din România, apare la cele mai renumite televiziuni, este invitat la cele mai urmărite podcasturi și este preluat de fiecare dată de presă. Îl distruge pe Vladimir Putin cu orice ocazie, îl ridică în slăvi pe eroul Volodimir Zelenski și critică dur Federația Rusă. Putem trage concluzia, astfel, că este mai presus de orice aripă moscovită a SRI, care ar dori să îl reducă la tăcere, însă care nu are această putere, în ciuda faptului că are capacitatea de a da lovituri de stat.

Însă cine este Armand Goșu cu adevărat?

Armand Goșu a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 1991 și, patru ani mai târziu, în 1995, avea să plece ca doctorand la Universitatea de Stat din Moscova. În timp ce urma studiile doctorale, pentru că doctoratul nu îți ocupă așa mult timp, era și corespondent la Moscova la Radio BBC.

Rector al Universității de Stat din Moscova era, încă din 1992, Viktor Antonovici Sadovnici, care își menține această poziție și în prezent, la onorabila vârstă de 86 de ani. Potrivit presei ruse, este unul dintre principalii formatori de opinie din societatea rusă și are o considerabilă influență politică.

Doctorul Universității de Stat din Moscova ar vrea să credem că a studiat la o universitate depolitizată, aflată într-o societate la început de drum democratic, care cu siguranță nu era condusă de oligarhi care au devenit miliardari în perioada lui Boris Elțîn.

Rectorul universității la care a studiat Armand Goșu s-a menținut în relații bune cu toate conducerile politice, motiv pentru care acum se află sub onorabilele sancțiuni occidentale, după ce, în martie 2022, a semnat o scrisoare în care Uniunea Rusă a Rectorilor și-a exprimat sprijinul pentru „Operațiunea Militară Specială” de „demilitarizare și denazificare” a Ucrainei.

Vladimir Putin alături de Viktor Antonovici Sadovnici la Universitatea de Stat din Moscova

Armand Goșu este membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS) încă din 2004, GDS fiind primul ONG legal constituit după 1989. GDS l-a găzduit pe George Soroș la București la numai o lună de la Revoluție, miliardarul fiind întâmpinat de Silviu Brucan, care a predat românilor democrația la începutul perioadei postdecembriste.

Primul președinte al Grupului pentru Dialog Social a fost Alin Teodorsecu, ce a condus între 1990 și 1996 Fundația Soroș din România.

Armand Goșu s-a alăturat, astfel, clubului select de personalități ale societății civile, format din Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismaneanu sau Monica Macovei.

Ce interes ar avea istoricul TFL să semene neîncredere?

Însă, lăsând toate detaliile biografice la o parte, putem intui, cel puțin, motivele pentru care Armand Goșu simte să arunce astfel de informații nefondate în spațiul public. Chiar din manualele KGB, cum susținea istoricul că face SRI.

Yuti Bezmenov, fost agent KGB fugit în Occident, a oferit în anii 1980 mai multe interviuri în care a explicat cum Uniunea Sovietică urmărea să submineze și să controleze societățile occidentale. El vorbea de patru etape prin care Rusia încerca să „distrugă popoarele”.

În primul rând, se încerca demoralizarea societății, adică subminarea valorilor morale, culturale și educaționale ale unei națiuni, etapă care durează 15-20 de ani, perioadă în care oamenii își pierd reperul etic civic.

Apoi, urmează destabilizarea. Sunt atacate instituțiile politice, economice, militare și sociale, accentul fiind pus pe crearea de tensiuni, haos economic și incertitudine, astfel încât structurile societății să devină fragile și incapabile să reacționeze eficient. Etapa durează între 2 și 5 ani.

Citește și : AEP prezintă documentul banilor folosiți de Călin Georgescu în campania prezidențială din noiembrie 2024. De câți bani s-ar fi folosit, de fapt, suveranistul care a declarat „cheltuieli zero”

Al treilea pas este criza, moment în care societatea este zguduită de un eveniment major și în care oamenii caută soluții radicale, pentru că devin vulnerabili. În cele din urmă, după criză, o forță externă sau internă impune un control autoritar, în care oamenii ajung să considere ca „normal” ceea ce anterior era inacceptabil.

În condițiile în care mai sunt trei ani până la alegerile parlamentare, coaliția de guvernare este măcinată de scandaluri iar politicienii și instituțiile încearcă să recâștige încrederea populației, rămâne următoarea întrebare:

Cine realizează, cu adevărat, o manipulare publică „copiată din manualele KGB-ului”?