Armata obligatorie și criza masculinității. „Bărbații nu se nasc, se creează” VIDEO

Armata obligatorie e soluția pentru criza masculinității, e ideea care apare tot mai des. „Există o idee fundamentală. Bărbații nu se nasc, se creează. În aproape toate culturile tradiționale, băieții nu deveneau bărbați automat cu vârsta”, susţine Radu Alexandru Chilianu pe contul său de Instagram.

Potrivit acestuia, astfel de ritualuri urmăreau trei etape esențiale: desprinderea de mediul familial, confruntarea cu provocări și dificultăți, apoi reintegrarea în comunitate cu un nou statut și cu responsabilități sporite. Scopul acestor experiențe nu era acordarea unor privilegii, ci formarea caracterului și asumarea obligațiilor față de familie și societate.

Modelul Spartei, exemplu al formării prin disciplină

Pentru a-și susține punctul de vedere, Radu Alexandru Chilianu. invocă modelul Spartei, unde tinerii erau supuși unor probe dure menite să le testeze rezistența fizică și psihică. În viziunea sa, scopul acestor încercări nu era pedepsirea adolescenților, ci dezvoltarea capacității de a face față fricii, dificultăților și responsabilităților vieții adulte.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Scopul era fractura, să fie frânți de condiții și forțați să se reconstruiască folosindu-și resursele interne”, explică Radu Alexandru Chilianu, care eși recunoaște caracterul extrem al modelului spartan, consideră că aceeași logică a inițierii poate fi regăsită, sub forme diferite, în numeroase culturi.

Citeşte şi: Cristi Borcea, mărturisiri șocante despre anii de închisoare: „În prima zi am vrut să iau toate medicamentele”. Cum l-au ajutat fraţii Becali să treacă peste cei patru ani de detenție

Armata obligatorie, ultimul mare ritual de trecere?

Una dintre cele mai dezbătute idei este aceea că serviciul militar obligatoriu reprezenta unul dintre ultimele mecanisme instituționale care îi învățau pe tineri disciplina, cooperarea și asumarea responsabilității. Potrivit lui Radu Alexandru Chilianu, odată cu renunțarea la conscripție în majoritatea statelor europene, inclusiv în România, mulți adolescenți nu mai beneficiază de o experiență care să marcheze clar trecerea la viața adultă.

Afirmația rămâne însă controversată. Susținătorii serviciului militar consideră că acesta contribuia la dezvoltarea disciplinei, rezilienței și spiritului civic. Pe de altă parte, criticii susțin că maturizarea nu depinde de experiența militară și că aceleași valori pot fi cultivate prin educație, familie, sport, voluntariat sau alte forme de implicare socială.

Radu Alexandru Chilianu atrage atenția asupra relației dintre libertate și maturitate, susținând că lipsa unor etape clare de formare poate avea consecințe asupra dezvoltării personale: „Fără ritual, băieți în corp de bărbați. Ego-uri fragile, cu putere. Narcisism mascat ca încredere. Masculinitate toxică, lipsă de responsabilitate. Societatea le dă libertate, fără să le ceară maturitate. Iar un bărbat neformat nu e inofensiv, e haotic”.

Citeşte şi: Transformare radicală a lui Dan Petrescu după 10 luni de luptă cu boala. A slăbit enorm FOTO

Care este situația în România

În România, serviciul militar obligatoriu este suspendat din 1 ianuarie 2007, în urma procesului de profesionalizare a Armatei Române și a alinierii la standardele NATO. Ultima încorporare a recruților a avut loc în octombrie 2006, iar ultimii militari în termen au fost lăsați la vatră la sfârșitul aceluiași an.

În prezent, Armata Română este alcătuită din militari profesioniști. Totuși, obligația constituțională privind apărarea țării rămâne în vigoare, ceea ce înseamnă că, în situații excepționale, precum mobilizarea generală sau starea de război, statul poate reintroduce conscripția în condițiile prevăzute de lege.